Piatra Neamţ

articolul anterior articolul urmator

Cu ce ţineau postul sătenii în urmă cu 100 de ani. Reţete simple din bucătăria ţăranului, cu doar două ingrediente

9
16 Mar 2017 03:59:43
Autor: Florin Jbanca
Gospodărie din Neamţ în perioada interbelică FOTO: Adolphe A. Chevallier (colecţia Constantin Horghidan)
Gospodărie din Neamţ în perioada interbelică FOTO: Adolphe A. Chevallier (colecţia Constantin Horghidan)

Cartofii, sau barabulele cum li se spune în Moldoiva, şi bostanii erau ingrediente de bază pentru diferite feluri de mâncăruri în perioadele de resticţii alimentare.

Un articol din anul 1903, publicat în revista de foclor „Şezătoarea” (Revistă pentru literatură şi tradiţiuni populare) prezintă, sub semnătura învăţătorului  M. Lupescu modul de pregătire al unor mâncăruri de post în satele din nordul Moldovei. 
 
Nouă astfel de feluri de mâncare sunt descrise de autor în articolul „Bucătăria ţăranului“, toate fiind bazate pe cartofi şi bostan. De la început, autorul ţine să precizeze că mai ales în satele din zona de munte, cartofii („barabulele“) sunt alimente de bază în zilele de post.  
 
„Barabulele – bulughenele, piceucele, ori cartofii sînt tovarăşul mămăligei. În munte, cu mămăligă şi bulughene, petreci cu bine posturile, mai ales dacă gospodarul are şi un poloboc de curechiu. Barabulele se mînîncă coapte ori ferte, întregi ori hăcuite. Se cunosc după culoare: bulughene albe ori roşii; la gust: făinoase ori apoase. Cu barabule şi puţină făină se face şi mămăligă, mai ales în vreme de foamete“
 

Cinci reţete bazate pe cartofi 

 
„Barabule coapte cu sare. Se spală barabulele şi se pun în spuză (cenuşă fierbinte) ori se dau în cuptor, cînd e ferbinte, de se cos bine şi apoi se mînîncă cu sare. Mulţi mînîncă asemenea cartofi cu mămăligă“
„Barabule ferte cu mujdeiu. Se spală barabulele, se ferb în oală ori în ceaun, se curăţă, cînd sînt ferbinte, şi se mînîncă în zilele de post, cu mujdeiu ori sare şi mămăligă“
 
„Barabule dulci. Se fac aşa: se curăţă de coajă, se tae în felii lungăreţe şi se pun într-o oală să fiarbă cu legume şi sare; cine are, pune în ele şi ceapă prăjită în oloiu; atunci acestei mîncări îi mai zice şi mîncărică de cartofi“      
 
„Barabule prăjite. Barabulele se fac şi prăjite cu oloiu şi rar cu untdelemn, mai ales pe la dascăli; ele se pregătesc aşa: se sfarmă barabulele ferte, cu dosul lingurei, şi se pun într-o tigae unde s-a prăjit ceapă cu oloi; se lasă de se prăjesc bine şi se mînîncă. Acest soi de bucate se obişnueşte la sătenii cu stare şi în Rădăşeni“
 
„Chiftele de barabule. Acest soi de barabule îl obişnuesc rar sătenii cu dare de mînă. În Rădăşeni chiftelele de barabule se fac aşa: se ferb barabulele, se frămîntă, se amestecă cu făină de grîu şi se fac un fel de turtiţe care se prăjesc în oloi de cînepă, şi rareori în untdelemn. Soiul acesta de bucate se face numai pentru feţe cinstite (preut, dascăli, primari, ş.a.) “
 

Bostan cu julfă din sămînţa de cînepă

 
„Bostan copt. Bostanul poate fi roş – bostan porcesc – şi alb, sau bostan turcesc. Bostanul alb se dă mai mult la porci, în lături; el arareori se coace în întregime în cuptorul în care s-a făcut malai dospit. Bostan roş, cu scoarţa tare, se pune şi în malai dospit după ce se curăţă de scoarţă şi se ferbe. Bostanul alb (turcesc) e bun la gust şi făinos. E se coace odată cu malaiul şi se mînîncă în zile de post. Cu cît e mai făinos, cu atît e mai bun. Bostanii albi, copţi bine, se păstrează şi pentru iarnă. Din sîmburii de bostani se scoate şi oloi bun de mîncare. Bostanii tineri (cruzi) se fac dreşi şi se pregătesc uneori şi umpluţi“
 
„Bostan făcăluit. Se ia bostan turcesc (alb), se curăţă de coajă şi de maţe, se tae mărunt şi se pune într-o oală, cu puţină apă, ca să nu se prindă de oală, se lasă de ferbe – căci el la căldură sloboade apă – se mestecă des ca să nu se prindă de oală şi apoi se dă la masă; în acest soi de bucate se pune puţin chiper negru, ceapă şi sare“
 
„Bostan cu julfă. Se face aşa: se ferbe bostanul şi se lasă de-o parte; se pregăteşte julfa din sămînţa de cînepă şi cînd ea e gata, se toarnă peste bostanul fert. Apoi se îndulceşte cu puţină sare şi chiper şi se dă spre ospătare. Alţii prepară acest soiu de bucate ferbînd bostanul la un loc cu laptele de cînepă, din care se face julfa“
 
„Bostănei umpluţi. Sînt o mîncare a ţăranilor ciocoi. Ea se face din bostănei tineri, goliţi pe dinlăuntru şi umpluţi cu carne tocată şi amestecată cu pasat ori orez. Bostăneii se ferb cu borş şi se toarnă peste ei zmîntînă proaspătă“
             
       
        
 
       
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

9 Comentarii

Popescu Ion
16.03.2017, 20:15:32

A tine post inseamna a nu manca si bea nimic. [ Luca 5:33 ] "33. Ei I-au zis: "Ucenicii lui Ioan, ca şi ai fariseilor, postesc des şi fac rugăciuni, pe când ai Tăi mănâncă şi beau." In versetul de mai sus e clar scris unii postesc iar cei ce nu postesc mananca si beau. Deci a posti inseamna a nu manca si bea.Daca ar manca si bea nu ar mai posti. Postul ortodox e o mutilare a sensului initial al cuvantului. Nu poti sa postesti in timp ce te indopi cu mancare.E o batjocura. Nu te mai chinui,postul nu poate salva pe nimeni si oricum nu tii post. Draga prietene daca citesti si vrei sa fii salvat,sa ajungi in rai,am o veste buna pentru tine. Isus a murit, a fost ingropat si a inviat dupa 3 zile pentru a-ti ierta pacatele. Crede acest lucru si vei ajunge in rai. Este atat de usor.Doar crede!!!!! Nu trebuie sa renunti la pacatele tale sau sa te reabilitezi,oricum nici nu vrei si nici nu vei putea. Trebuie doar sa crezi ca Isus ti-a platit pacatele murind, fiind ingropat si inviind dupa 3 zile. Crede si vei avea certitudinea ca vei ajunge in rai. Astfel Dumnezeu a hotarat ca noi sa fim salvati. [ Ioan 3:16 ] "16. Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica." cum-ajung-in-rai.info

-3 (3 voturi)
Iulius.
16.03.2017, 20:26:27

In versetul din Ioan 3:13 se scrie : ""Si nimeni NU s-a suit in cer, decit cel ce s-a coborit din cer, fiul omului, care este in cer."" Păi, daca isus a spus clar că, nimeni NU s-a suit in cer, decit cel ce s-a coborit din cer, fiul omului, adica el insusi, atunci, unde se mai duc sufletele crestinilor dupa moartea corpurilor lor fizice?

0 (4 voturi)
Utilizator Adevărul
16.03.2017, 21:26:05

Comentariu considerat abuziv.

ouy kcuf
16.03.2017, 20:36:01

Aloooooooo,ia mai cititi in Biblie,poate reusiti sa intelegeti.Apropo Proorocita Ana sau Ioan Botezatorul cum posteau?

-3 (3 voturi)
Carmen Florea
16.03.2017, 21:19:24

Noroc de biblia asta ca te mai lumineaza, altfel s-ar putea sa-i votezi pe altii in loc de psd ... ... taranii ... acum o suta de ani ... posteau ..., adica se ghiftuiau de carne zi/lumina si 40 zile, de 2 ori pe an, hai sa posteasca, ca oricum erau satui de atata lafaiala ... buna poanta ... Nu e ca posteau 365 din 365 zile?.. si inca norocul celor care aveau mamaliga si cartofii, in rest mai cautau si radacini si ciuperci de care mai dadeau si ortu' ... la saracia-lucie, argatind pe mosiile popalailor... Trancanim sa fim in treaba si tot incercam s-o dam sub pres ... Mai era un articol cu ocupatiile romanilor tot cam acum 100 ani: cica citeau, beau cafeaua (sic!)... la analfabetismul in masa, la mizeria din capul mesei, la bordeie si molime, la foame... valori ortodoxe ... Deci, sa radem cu biblia ... Cafea populatia romana n-avea nici in anii '80 ai sec. trecut ... A, nu se specifica, vorba e de 'floarea' natiunii, adica putorile, parazitii, jmecherii cu sclavi pe mosii, pt ca sclavii sunt populatia, nu trantorii cu aere de sange nobil ..., nici burduhosii libidinosi cu ochii dati peste cap de evlavie ... astia fara populatie n-ar exista, pe cand populatia exista, cu sclavagisti sau fara, poporul totdeauna ramane un popor, pe cand de 'floarea' societatii s-ar alege ce-a zis Gheorghe fara popor, fara cei care s-o tina in spate ca sa tarlaiasca fara sa puna umarul la dezvoltarea societatii, apoi citesti in istorie 'conacul boierului cutare', dar cat a muncit boierul cutare pt astfel de averi, istoria scrisa de jmecheri nu ne spune...

0 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (9)

Modifică Setările