De unde vine expresia „România, Grădina Maicii Domnului“. Cine a făcut-o celebră şi ce legătură are cu minunea din stejar

Despre România ca grădină a Maicii Domnului s-a vorbit mai ales în ultimii 15 ani, după vizita la Bucureşti a Papei Ioan Paul al II-lea. Teritoriul ţării noastre este asimilat însă Grădinii Maicii Domnului de mai bine de cinci secole.

Până la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România (7-9 mai 1999), la invitaţia preşedintelui de atunci, Emil Constantinescu, Grădina Maicii Domnului era asimilată de creştinii ortodoşi complexului de mănăstiri şi biserici de pe Muntele Athos. 

În mesajul rostit de Suveranul Pontif cu ocazia primei sale vizite într-o ţară majoritar ortodoxă, Papa a atribuit României numele de Grădina Maicii Domnului, atribut considerat de mulţi drept o declaraţie de curtoazie. Că nu este doar atât o dovedeşte faptul că expresia fusese pentru prima oară folosită cu circa 500 de ani înainte, având la bază o minune care s-ar fi petrecut în judeţul Neamţ, la mănăstirea Bisericani, situată la circa 12 kilometri de Piatra Neamţ. 

Se rugau neîncetat în peşteri şi bordeie

Complexul monahal cuprinde biserica voievodală „Buna Vestire“ (din incinta sanatoriului TBC), biserica „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul“ şi paraclisul „Acoperământul Maicii Domnului“. Acest din urmă edificiu este ridicat pe locul numit „La Iconiţa“ şi are o istorie legată de o apariţie în faţa oamenilor a Sfintei Fecioare Maria.

Legenda locului, transmisă de monahi şi preluată de literatura de specialitate („Istoria Bisericii Româneşti“ - Nicolae Iorga), spune că în secolul al XV-lea, în zonă vieţuiau călugări care se nevoiau în post şi rugăciune în peşteri sau bordeie din lemn şi pământ. Mărturie stau şi acum în zonă peşterile Sfinţilor Chiriac şi Iosif de la Bisericani. 

Grota Sf. Chiriac şi Iosif de la Bisericani de lângă fostul sanatoriu TBC FOTO: doxologia.ro

 „Anahoreţii lui Iosif, de două ori pe săptămână, în nopţile de miercuri spre joi şi sâmbătă spre duminică, slujeau şi se rugau fără întrerupere facând de veghe. Pentru acest insolit obicei li s-ar fi spus <bisericosi> sau <bisericani>, denumire ce s-a extins şi asupra aşezării monahale pe care ei au întemeiat-o”, se arată pe portalul crestinortodox.ro 

Întâlnirea cu Maica Domnului

Prin anul 1498, Cuviosul Iosif şi călugării care îl însoţeau au început sa-şi ridice o biserică. Războaiele lui Ştefan cel Mare şi faptul că nu aveau prea mult spor i-au determinat pe calugări să părăsească Bisericanii, pentru a se retrage la Sfântul Munte Athos.

Se spune că în timp ce coborau pe Valea Rea, nu departe de peşteră, a izbucnit dintr-un stejar o vedenie de fulger, iar în faţa ochilor li s-a arătat Sfânta Fecioară Maria.

„ - Unde plecaţi, părinţilor?  

- Ne ducem la Athos, la Sfântul Munte, în Grădina Maicii Domnului

- Rămâneţi pe loc, nu plecaţi, căci şi aceasta este Grădina Mea”, ar fi fost dialogul purtat între Maica Domnului şi Cuviosul Iosif. 

Scena întâlnirii dintre cei patru călugări şi Fecioara Maria reprezintă principala pictură murală din paraclisul de la Bisericani FOTO: crestinortodox.ro

În semn de recunoaştere a faptelor miraculoase de la Bisericani, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a proclamat, la 5 iunie 2008, canonizarea cuvioşilor Iosif şi Chiriac, cei cărora li s-a arătat Fecioara Maria în stejar.

Icoana care revine mereu la Bisericani

Se spune că monahii au găsit într-o scorbură a stejarului din care şi-a făcut apariţia Maica Domnului o icoană, iar pe acel loc s-a înălţat o bisericuţă de lemn. O altă variantă este că icoana a fost realizată chiar de Cuviosul Iosif de la Bisericani.

„Icoana Maicii Domnului, găsită în scorbură, s-a făcut renumită prin puterea ei de a alunga duhurile necurate abătute asupra oamenilor. Icoana de la Bisericani are şi darul de a curma suferinţele celor care suferă de boli ale plămânilor”, se arată pe site-ul ziarullumina.ro, publicaţie a Patriarhiei Române.

Despre icoană au apărut mărturii că oriunde a fost dusă (luată sau furată) ea s-a întors de fiecare dată, ca prin minune.  

„Semn că aici, Maica Domnului, cu gura ei Sfântă şi Dumnezeiască, a spus că este grădina Ei”, spune stareţul Serafim Mihali.

Icoana veche de peste patru secole de la Bisericani FOTO: doxologia.ro

Blestemul stejarului

În anul 1968, după mai multe încercări eşuate, autorităţile comuniste au reuşit să taie stejarul. 

„În zonă se afla o echipă de muncitori forestieri şi, până la urmă, unul a acceptat să taie stejarul. La scurtă vreme însă acel muncitor a murit strivit de trunchiul unui arbore pe care îl tăiase. Directorul adjunct a sfârşit şi el în mod ruşinos, fiind găsit spânzurat în casa directoarei de la Bisericani“, precizează Serafim Mihali, stareţul mănăstirii Bisericani. De asemenea, se spune că la 40 de zile după ce stejarul a fost tăiat, directoarea sanatoriului a paralizat. 

O minune crede actualul stareţ al mănăstirii Bisericani a fost făcută nu de mult, cu un om care urma să fie condamnat pe nedrept pentru crimă. 

„Una dintre cele mai mari minuni trăite de mine a fost prin 1997. A venit aici un om abătut care urma să aibă ultimul termen în procesul în care putea să fie condamnat pentru crimă, deşi nu el săvârşise omorul. S-a rugat la icoana Maicii Domnului să facă o minune şi în noaptea următoare a fost găsit adevăratul criminal“, mai spune stareţul Serafim Mihali.

În anul 1998, pe locul unde s-ar fi arătat Maica Domnului s-a construit un paraclis cu hramul „Acoperamântul Maicii Domnului”, el cuprinzând şi trunchiul stejarului cu icoana. Buturuga iese prin pardoseala paraclisului, şi este protejată de un cub de sticlă.

Stareţul Serafim Mihali şi buturuga stejarului din care se spune că a apărut Maica Domnului FOTO: Mihael Balint

Paraclisul a fost sfinţit pe 3 octombrie 1999, la împlinirea a 500 de ani de la scena apariţiei Fecioarei Maria. 

Alte apariţii ale Fecioarei Maria în lume

În lume sunt celebre cel puţin trei locuri despre care se vorbeşte că s-a petrecut minunea apariţiei Fecioarei Maria. Biserica Romano-Catolică recunoaşte oficial apariţiile „mariane” de la Fatima (Portugalia), Medjugorie (Polonia) sau Lourdes (Franţa), locuri de pelerinaj pentru credincioşii catolici.

Apariţiile catalogate cu termenul religios „teofanie” (din limba greacă theophaneia – apariţie a divinităţii), au fost semnalate şi în România, cele mai cunoscute fiind atribuite Sfântului Nicodim de la Tismana, lui Arsenie Boca, sau înfiinţării localităţii Nămăeşti, din judeţul Argeş.    

Pe aceeaşi temă:

Minunile Fecioarei Maria la Bisericani

Peisaj şi spiritualitate pe drumul spre Bisericani

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.