Instanţa confirmă: banii publici se împart după cum vrea jupânul politic. Comune cu bani mai mulţi decât municipiile
0
O instanţă de judecată a confirmat că fondurile publice nu se împart în mod just, ci discreţionar, în funcţie de interese politice, desfiinţând o hotărâre a Consiliului Judeţean Neamţ
Modul în care au fost alocate fondurile publice a constituit un etern subiect de scandal în administraţia românească de după 1989, fie că ne referim la structuri centrale sau din teritoriu, în speţă consilii judeţene sau locale, banii fiind împărţiţi nu în funcţie de nevoile comunităţilor, ci exclusiv în funcţie de cine era „la putere“ şi de „jupânul“ politic.
Recent, o instanţă de contencios administrativ din Neamţ a
confirmat această situaţie, putându-se vorbi de o premieră în judeţ, dacă nu cumva la nivel naţional, cazul fiind făcut public zilele trecute de către prefectul George Lazăr.
Reprezentantul guvernului în teritoriu a afirmat că un complet de la Tribunalul Neamţ a dat dreptate Prefecturii, care a contestat modul în care, anul trecut, consilierii judeţeni au împărţit sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit.
„Având în vedere sesizările primite de la mai mulţi primari şi
în baza documentaţiei acestei hotărâri, am considerat că este o inechitate şi o ilegalitate modul în care s-au împărţit banii de către Consiliul Judeţean, drept pentru care am promovat acţiune împotriva Consiliului Judeţean Neamţ. Şi instanţa ne-a dat dreptate, constatând că alocarea fondurilor este abuzivă. Acest aspect am vrut să-l evidenţiez - cum se împart banii în Neamţ. În mod clar este o atitudine refractară şi păguboasă“, a declarat prefectul George Lazăr.
Altfel spus, ar fi vorba despre un mod discreţionar de a aloca banii, s-ar ţine cont de culoarea politică a primarilor şi în niciun caz nu se ţine cont de nevoile reale de cofinanţare la proiecte de infrastructură sau dezvoltare, ori de câţi bani lipsesc pentru cheltuielile de funcţionare. Exemplele în acest sens
sunt grăitoare. Unele comune sau oraşe au primit sume infime faţă de cât au cerut, iar altele mult mai mult decât solicitaseră. Astfel, comuna Vânători Neamţ, care ceruse 398.000 de lei, a primit 500.000 de lei.
Exemple de inechitate - comune cu mai mulţi bani decât municipiile
La fel de edificatoare este situaţia celor mai mari localităţi din judeţ, municipiile Piatra Neamţ şi Roman, cărora le-au fost alocate doar câte 100.000 de lei. Trebuie spus că aceste oraşe erau conduse de primari proveniţi dela PNL, în timp ce majoritatea în CJ era deţinută de consilierii PSD.
Oraşele Bicaz şi Târgu Neamţ, unităţi administrative mult mai mici, cu o populaţie de circa 8.000 de persoane, respectiv 16.000, primeau câte 700.000 de lei, iar comunele Gârcina, Girov, Agapia, Piatra Şoimului sau Zăneşti câte 500.000 de lei fiecare. Din mediul rural, cea mai consistentă alocare revenea Primăriei Rediu - 1 milion de lei.
„Am prezentat aceste situaţii pentru a vedea cum Consiliul Judeţean Neamţ, în 2020, a înţeles să împartă banii publici puşi la dispoziţie din cota de 6% într-un mod care nu are nicio legătură cu repartizarea corectă. Legiutorul spune că trebuie să existe transparenţă şi că atunci când împarţi banul public trebuie să ai în vederea cererea pe care o ai din partea unităţilor administrativ teritoriale, echilibrul şi trebuie să ai în vedere şi nevoia imediată pe care comunităţile respective o au“, a mai afirmat prefectul.
Aceste fonduri se acordă localităţilor de către consiliile judeţene pentru a fi susţinute programele de dezvoltare, a proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare şi pentru finanţarea activităţii unităţilor administrativ teritoriale, care nu dispun de venituri la buget.
Decizia instanţei de Contencios administrativ de la Tribunalul Neamţ nu este definitivă, ea putând fi contestată la Curtea de Apel Bacău. În situaţia în care Prefectura va câştiga iar litigiul, sumele în cauză se întorc la bugetul statului, vor fi redirecţionate Neamţului, iar Consiliul Judeţean trebuie să le împartă din nou administraţiilor locale.
Vă mai recomandăm să citiţi:
Puii de urs filmaţi în timp ce erau chinuiţi au dispărut fără urmă. Autorităţile ridică din umeri
Fenomenul dispariţiilor bizare ale unor români plecaţi la muncă în Italia. Daţi în lipsă abia după 17, respectiv 13 ani
Se încarcă comentariile...
