FOTO Povestea artistei Iulia Hălăucescu. „Doamna acuarelei româneşti” a pictat epopeea barajului de la Bicaz

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Iulia Hălăucescu şi autoportrerul artistei FOTO: monitorulneamt.ro
Iulia Hălăucescu şi autoportrerul artistei FOTO: monitorulneamt.ro

Pictoriţa Iulia Hălăucescu, supranumită de criticii de artă „Doamna acuarelei româneşti”, a lăsat drept moştenire o bogată colecţie de lucrări care se regăseşte în muzeele de la Bicaz şi de la Tarcău.

Iulia Hălăucescu (Verşescu) s-a născut pe 31 martie 1924, în comuna Tarcău, din judeţul Neamţ, într-o familie cu vechi tradiţii preoţeşti. Studiile le-a făcut la Şcoala primară şi Liceul teoretic de fete (astăzi Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”) din Piatra Neamţ. Din 1943 a frecventat cursurile Facultăţii de Filozofie Bucureşti, pe care le-a absolvit în 1948, cu specializarea în estetică. În timpul studiilor a participat la orele libere de desen şi pictură ale lui R.Schweitzer-Cumpăna.

La îndemnul artistului Corneliu Baba, în 1949 s-a înscris la Academia de Arte Frumoase din Iaşi, iar după desfiinţarea Academiei, şi-a continuat studiile la Institutul „ Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, cu profesorii Ion Marsic şi Samuel Mutzner.

Pe 10 octombrie 1944, la vârsta de 20 de ani, s-a căsatorit cu ofiţerul de geniu Lucian Petronius Hălăucescu. După ce a fost retras din armată de către comunişti, acesta s-a impus ca unul dintre remarcabilii muzeografi de artă din Piatra Neamţ. Totodată, el a fost comisarul multora dintre expoziţiile semnate Iulia Hălăucescu.

„Doamna acuarelei româneşti” cum era supranumită de criticii de artă (Valentin Ciucă) a murit pe 18 decembrie 2007, la vârsta de 83 de ani.

„Epopeea Bicazului”, 200 de lucrări-document

În anul 1958, la propunerea istoricului Mircea Petrescu Dâmboviţa, Iulia Hălăucescu a participat la activitatea grupului de cercetare în zona viitorului lac de acumulare Bicaz-Piatra Teiului. În aceeaşi perioadă, sub conducerea academicianului C.Nicolaescu-Plopşor, răspunzător de problemele artei, a contribuit la materializarea proiectului Leonida, prin lucrări de artă reprezentând biserica veche de lemn de la Răpciuni (aflata la colecţia Muzeului Satului), biserica lui Simion Barnovski de la Hangu şi Palatul Cnejilor.

Cei 10 ani de şantier (1950 - 1960) la construcţia barajului care urma să nască Lacul de acumulare Izvorul Muntelui au fost transpuşi de Iulia Hălăucescu în 200 de tablouri. „Epopeea Bicazului”, cum a fost denumită colecţia, surprind istoria aşa cum a fost trăită de martorii oculari. Aflată printre cei care spărgeau stânci şi turnau betoane, pictoriţa a reuşit să surprindă o istorie îngropată apoi de ape. 

„Se lucra nonstop şi era luminat al giorno. Cei din colonie erau oameni cinstiţi. A fost o şcoală a vieţii foarte interesantă. Ce nu pot sa uit e că oamenii munceau cu extaz, cu foarte multă bucurie”, îşi amintea pictoriţa Iulia Hălăucesu.

În lucrările realizate în acel deceniu apar Palatul Cnejilor, Stânca Dracului de la Poiana Teiului, plutaşii de pe Bistriţa, sate care nu-şi mai aveau loc în noua geografie, portrete de ţărani strămutaţi.

Jumătate din colecţie poate fi văzută la Muzeul oraşului Bicaz unde este expusă din 2001, când a fost inaugurată expoziţia permanentă „Epopeea Bicazului”.

Printre lucrările neexpuse în perioada comunistă se numără cele precum „Cultul morţilor”, care descriu strămutarea osemintelor din Cimitirul Hangu „în deal” la Chiriţeni.

„Oamenilor nu le-a părut rău pentru casele pe care le lăsau în urmă, cât pentru cimitirele lor. Prin 1959 îşi deshumau morţii şi îi cărau în noul cimitir de la Chiriţeni în zori sau la amurg, de teama comuniştilor. Am pictat aceasta scenă. În prim-plan este lacul, în care se scufundă biserici şi cruci, într-o parte un schelet, pe fundal Ceahlăul, iar personajele sunt umbre de oameni care cară sicrie în spinare” , spunea artista.

„Cultul morţilor“, acuarelă, Colecţia Muzeului de Artă Piatra Neamţ FOTO iuliahalaucescu.ro

cultul

Criticii de artă au apreciat lucrările artistei, Petru Comarnescu numind-o „Rapsod al Bicazului“, George Popa - „Fiică a munţilor şi cerului Moldav“ şi „Doamnă a florilor“, iar Aurel Leon - „Poeta Bicazului“. Alţi specialişti nu au găsit însă cuvinte de apreciere pentru „Epopeea Bicazului”, invocându-se faptul că opera reprezenta naşterea unei ctitorii comuniste, Barajul de la Bicaz.

„Şi totuşi lacul ăsta are atâta poezie! Muntele sfânt al dacilor, Peonul sau Kogaionul, cum i s-a mai spus Ceahlăului, se oglindeşte în el...”, explica Iulia Hălăucescu demersul artistic.

„Amfiteatru la Bicaz“ - Iulia Hălăucescu, acuarelă (1960) FOTO iuliahalaucescu.ro  

amfiteatru

Cinci decenii de creaţie

Cei 50 de ani de activitate artistică a „Doamnei acuarelei româneşti” au însemnat o bogată efervescenţă creatoare. Tablourile ei ai figurat pe simezele a 33 de saloane republicane de grafică, în 16 bienale de pictură. Iulia Hălăucescu a deschis peste 60 de expoziţii personale în ţară şi în străinătate, dintre care patru mari restrospective, ultima în 2001 la Parlament, în Sala Brâncuşi. A participat la peste 30 de expoziţii retrospective organizate de Ministerul Culturii, iar mesajul său artistic a ajuns în 75 de ţări din Europa, America de Nord şi de Sud, Africa şi Asia. Pe lângă tablourile prezente în galeriile de artă, Iulia Hălăucescu a realizat nenumărate lucrări de artă monumentală, pictură murală, grafică şi mozaic în marmură colorată, tapiserii monumentale.

Este autoarea unor studii de restaurare ale Mănăstirii Bistriţa, Schitului Ciritei, a Caselor Semaca şi Paharnicului şi a monumentelor istorice din Piatra Neamţ. Artista a realizat proiecte pentru vechea stemă a judeţului Neamt - adoptată, precum şi actualele steme ale municipiului Piatra Neamţ şi a judeţului Neamţ, realizate pe baza unei documentări istoric - heraldiacă şi literatură.

Pentru întreaga activitate artistică, a primit numeroase distincţii, precum „Diploma de Onoare“ acordată de către International Biographical Center - Cambridge din Anglia, şi premiul pentru întreaga carieră din secolul XXI, acordat de The American Biographical Institute.

Mare parte din creaţiile sale pot fi admirate şi la Muzeul de artă „Iulia Hălăucescu” din comuna natală, Tarcău, muzeul fiind deschis în noiembrie 2003.

„Cu totul personală în ceea ce a făcut pentru arta contemporană, creatoare de stil, Iulia Hălăucescu este o autentică Doamnă a acuarelei româneşti” - Valentin Ciucă


 

Piatra Neamţ



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite