Icoana Maicii Domnului cu trei mâini de la Mănăstirea Neamţ cunoscută sub numele Trihirusa, sau Lidianca (după ţara de origine), a fost inclusă în secolul al XIX-lea de episcopul şi cărturarul Melchisedec Ştefănescu în lista celor mai valoroase icoane făcătoare de minuni de pe teritoriul ţării noastre. Icoana a fost realizată în anul 665, în Lida, fiind o reproducere a unei alte icoane apărute în mod miraculos pe un stâlp de lemn, în anul 35. 

 

Cronicarii susţin că primul semn al puterii icoanei l-a primit Sfântul Ioan Damaschin, prin anii 700. Califul Damascului, Ualid, i-a tăiat mâna dreaptă, iar Ioan Damaschin a căzut în genunchi în faţa icoanei cerându-i Maicii Domnului să-l vindece, mâna lipindu-se la loc.

 

„În amintirea minunii, Ioan Damaschin a pus să se aşeze în josul icoanei o mână din argint, iar de atunci, aceasta a purtat denumirea de Maica Domnului cu trei mâini“, conform crestinortodox.ro.

 

Până să ajungă la Mănăstirea Neamţ (1415), icoana a mai stat la Biserica Mirăuţi, din Suceava (din anul 1401), an în care icoana a fost dăruita de împăratul bizantin Manuel Paleologu domnitorului Alexandru cel Bun. 

 

În decursul istoriei, icoana a mai făcut dovada semnelor miraculoase, aşa cum s-a întâmplat în timpul unei invazii otomane, când un turc a intrat în mănăstire şi a lovit icoana cu iataganul. 

 

„Hrisoavele spun că mâna turcului a paralizat pe loc, iar tăişul armei s-a făcut bucăţele. Mărturie a veridicităţii acestei întâmplări stă vârful iataganului, care a rămas înfipt, până astăzi, în lemnul icoanei“, se spune pe site-ul crestinortodox.ro.

 

În cele şase secole de când este depusă la Mănăstirea Neamţ, icoana Maici Domnului cu trei mâini a fost căutată de credincioşii chinuiţi de boli incurabile. De asemenea, la marile necazuri abătute asupra omenirii, au apărut mărturii că icoana lăcrimează.

 

Icoana Sfintei Ana, căutată pentru a împiedica divorţurile 

 

Odată cu icoana Maicii Domnului cu trei mâini, domnitorul Alexandru cel Bun a primit în anul 1401 şi icoana Sfintei Ana cu Maica Domnului în braţe. Aceasta a fost depusă la Mănăstirea Bistriţa, de lângă Piatra Neamţ, ctitorie a domnitorului unde este şi astăzi. 

 

Renumele acestei icoane este că rezolvă problemele de familie pentru care credincioşii cer ajutor. Pe lângă mărturii legate de vindecarea unor copii de boli grele, s-a dus vestea că icoana de la Bistriţa a ajutat în mod miraculos la refacerea unor relaţii familiale dificile, aflate la un pas de divorţ.

 

„Eram în situaţia de a mă despărţi, fiindcă soţul mă bătea în fiecare zi şi vindea lucrurile din casă pentru băutură. Am venit la sfânta icoană şi m-am rugat plângând, cu inima grea, fiindcă aveam trei copii şi nu aş fi vrut totuşi să crească fără tată. Am stat la mănăstire o zi şi, când am plecat, am rămas fără grai văzându-l la poartă pe soţul meu. Nu ştiu de unde aflase unde eram, căci eu nu-i spusesem, dar alergase într-un suflet să mă găsească, făcând autostopul la nu ştiu câte maşini şi căruţe. A inceput să plângă, mi-a spus că ceva s-a răscolit în sufletul lui şi m-a rugat să-l iert pentru toate relele pe care le făcuse“, este mărturia Elenei Baciu, o femei din Tomeşti, judeţul Iaşi, consemnată de portalul crestinortodox.ro.

 

Potrivit aceleiaşi surse, pe teritoriul judeţului Neamţ mai sunt şi alte icoane făcătoare de minuni:

 

- Icoana Sfintei Marii de la Trifeşti (stârpeşte hoţia)

- Icoana de la Mănăstirea Giurgeni (vindecă surdo-muţii) 

- Icoana Sfintei Fecioare de la Mănăstirea Bisericani (vindecă bolnavii de tuberculoză)

- Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Horaiţa (izbăvitoarea de secetă)

- Icoana Sfintei Ana cu Prunca de la Mănăstirea Almaş (vindecări ale bolnavilor de cancer)

- Icoana Maicii Domnului Cipriota de la Mănăstirea Secu