Nemţeanul care păstrează istoria ţării în 350 de bancnote FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ioan Măzărianu se laudă cu o colecţie impresionantă de bancnote româneşti de la prima emisiune, până în zilele noastre. El cunoaşte istoria fiecărui ban de hârtie şi deţine piese rare

O incursiune în colecţia numismatică deţinută de nemţeanul Ioan Anton Măzărianu (30 de ani) în cele trei clasoare este echivalentă cu o lecţie de istorie naţională.

De la Războiul de Independenţă, când au fost emise de Ministerul de Finanţe primele bancnote româneşti intitulate „bilete hypotecare“, şi până în zilele noastre, banii de hârtie stau mărturie evoluţiei noastre ca popor.

A colecţionat peste 100 de chipiuri şi embleme de poliţist

„Biletele ipotecare emise în 1877 sunt piese rare de colecţie şi circulau în paralel cu moneda din acele vremuri în Principatele române. Cu o bancnotă de 20 de lei, echivalentul unui pol, se puteau cumpăra cinci boi, iar cu o bancnotă de 100 de lei puteai lua o cireadă. Numai că bancnotele de 100 sau de 500 de lei erau folosite în 99% din cazuri pentru transferurile Ministerului de Finanţe“, spune colecţionarul.

Ţăranca româncă pe hârtiile de valoare

În istoria spusă de banii de hârtie, important este anul 1881, când a fost emisă prima bancnotă de către Banca Naţională a României.

Pietreanul povesteşte că în primii ani banii se tipăreau în Franţa şi aveau marca lui Georges Duval, cel care semna grafica biletelor valorice, dar cu timpul bancnotele româneşti s-au mai tipărit în Rusia, în Germania nazistă sau în ţările din fostul bloc comunist.

Tănărul colecţionar păstrează banii de hârtie în clasoare

Din perioada Interbelică, colecţia păstrează mărturii ale primelor bancnote multicolore, aşa cum este cea de 500 de lei, emisă în perioada 1924-1938. „Pe toate bancnotele emise în anii dintre cele două războaie apar figuri de personaje feminine, ţărănci desculţă sau cel mult încălţate cu opinci“, spune Măzărianu.

Bancnotele din anii ’39 -’40 sunt însemnate de marca legionarilor, cu un supratipar reprezentând crucea de fier sau ţărănci peste chipul în filigran al lui Carol al II-lea, piese deosebite în colecţie atât pentru raritate, cât şi pentru frumuseţe. Tânărul colecţionar are o categorie separată în care sunt grupaţi „banii de război“, aşa cum sunt bancnotele de 1 leu şi 2 lei din anii 1915-1938.

„Se spune că aceste bancnote au fost emise pentru a scoate din circulaţie moneda din metal care era dată la topit în fabricile de armament“, explică nemţeanul.


Cel mai mare colecţionar de filme din România expune la Braşov de ziua lui

Fiecare regim cu marca lui

Alte categorii distincte din colecţie sunt banii de ocupaţie germană, cei de ocupaţie rusească impuţi de Comandamentul Armatei Roşii sau biletele care au circulat în Transnistria (1940), când teritoriul era al României. Din perioada Regelui Mihai au rămas bancnotele cu valori mari, ajungându-se la cea de 5 milioane de lei, cea mai mare valoare nominală din toate timpurile, iar după 1947, odată cu denominarea, a început era bancnotelor de sorginte comunistă (RPR şi RSR). „În acei ani, bancnotele aveau elemente cu activitatea socialistă sau obiective reprezentative ale epocii: podul de la Cernavodă, căi ferate, batoze agricole, mine, Casa Scânteii etc“, încheie Ioan Anton Măzărianu.

________________________

Pierde nopţile la licitaţii
Colecţionarul a prins microbul de la părinţi, care i-au lăsat moştenire un sfert din comoara pe care o are acum. Tânărul spune că deţine 85% din ceea ce înseamnă emisiunile de bancnote autohtone. Este mândru că e singurul din Moldova la acest nivel între colecţionari şi între cei cinci din ţară care au dus pasiunea până aici. „Scopul meu este să fac tot ce înseamnă bancnotă românească de la 1877 şi până în prezent“, spune Măzărianu. Pasiunea îl face să piardă nopţi întregi la licitaţii internaţionale doar ca să cumpere rarităţi pentru colecţia sa numismatică.  

Intră pe neamt.adevarul.ro ca să afli toate informaţiile zilei!

Piatra Neamţ



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite