Parcurile eoliene din Neamţ s-au împotmolit în hârtii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Edilii celor două localităţi spun că formalităţile pentru obţinerea avizelor şi măsurătorile repetate au tergiversat investiţiile.

Proiectul parcului eolian de la Făurei a fost primul din judeţ în ordine cronologică.  La trei ani de când licitaţia organizată de Primărie a fost câştigată de compania germană WFB International GMBH, terenul din zona Făget este ocupat tot de culturi agricole şi nu de mori de vânt. Iniţial, proiectul prevedea montarea a cinci turbine pe cele 73 de hectare de teren concesionate de Primărie.

„Jumătate de an au făcut măsurători şi s-au decis să rămână patru turbine cu o putere de 2,5 megawaţi fiecare. Până acum au trebuit să scoată toate autorizaţiile şi cred că pe la sfârşitul anului or să şi înceapă să le monteze. S-au cerut avize până şi pentru deplasarea păsărilor călătoare pe culoarul unde vor fi eolienele“, spune Vasile Gherghel, primarul comunei.

Energia verde promisă nu aduce încă beneficii comunităţii, dar parcul cu mori de vânt de pe hârtie produce în alt mod bani. „Noi am încasat redevenţa de 10.000 de euro pe an pentru suprafaţa concesionată firmei care montează centralele eoliene. Încă 4.000 de euro am adus la buget de la o asociaţie agricolă căreia i-am arendat terenul respectiv, că nu-l puteam lăsa pârloagă până se aduc turbinele“, adaugă Gherghel. De la anunţul privind demararea proiectului, proprietarii din zonă au început să negocieze vânzarea terenurilor cu firma germană.

Mori de vânt în vârf de munte

Şi în comuna Borca a fost lansat în urmă cu doi ani un proiect de înfiinţare a celui mai mare parc eolian din judeţ. Parteneriatul public-privat cu firma Telemont prevede ca pe pajiştile de pe vârful Budacu, la peste 1.850 de metri altitudine, să fie montate 25 de turbine eoliene cu o capacitate totală de 50 de megawaţi.

„Ne mai trebuie aprobarea Consiliului Local pentru amplasarea unei staţii care va face legătura cu reţeaua naţională de electricitate. Pentru asta trebuie să concesionăm 6.000 de metri pătraţi de teren“, explică primarul Vasile Aleca. Autorităţile spun că mai trebuie amenajate căile de acces. „Poate la primăvară vor demara lucrările, pentru că nu vor să înceapă până când nu au avizul că se pot racorda la reţeaua electrică“, a încheiat edilul.

Singura centrală ecologică din judeţ funcţionează la Taşca

Pentru a produce căldură şi apă caldă, centrala consumă rumeguş, unul dintre deşeurile cele mai poluante din zona Valea Muntelui.  Investiţia a fost realizată cu finanţare din partea Guvernului danez, iar consumul de deşeuri este de aproximativ 3.000 de tone pe an. Beneficiari sunt locuitorii celor şapte blocuri din localitate, dar şi şcoala, grădiniţa, dispensarul şi Primăria. „Din cele 124 de apartamente din comună, 100 sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare“, a declarat Sandu Bejan, şeful centralei termice. Mulţi locuitori au renunţat la propriile centrale termice pentru cea pe rumeguş.

Piatra Neamţ



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite