Pinalti, final de carieră la primărie. Zece ani şi zece păcate ale edilului de Piatra Neamţ
0Gheorghe Ştefan a renunţat oficial la funcţia de primar al municipiului Piatra Neamţ. Aflat în arest preventiv în dosarul Microsoft, edilul a anunţat, prin avocatul său, că demisionează şi cere să fie cercetat în stare de arest la domiciliu, pentru a-şi putea trata afecţiunile de care suferă.
Demisia lui Gheorghe Ştefan din funcţia de primar, anunţată joi, 26 martie, de avocatul George Cristea, a ajuns la Primăria Piatra Neamţ o zi mai târziu, iar în şedinţa Consiliului Local programată pentru marţi, 31 martie, se va lua act de demisie. Ulterior, prefectul judeţului va înştiinţa Guvernul de vacantarea locului de primar la Piatra Neamţ, urmând ca Executivul central să stabilească data alegerilor parţiale anticipate.
Cum Guvernul Ponta nu a stabilit anul acesta runde de alegeri parţiale pentru alte localităţi din ţară sau Consilii Judeţene unde locurile s-au vacantat din diverse motive, este greu de crezut că anul acesta va fi organizat un scrutin tocmai la Piatra Neamţ pentru alegerea unui primar.
10 ani şi 9 luni primar sub Pietricica
Gheorghe Ştefan a deţinut funcţia de primar al municipiului Piatra Neamţ din iunie 2004, fără întrerupere, timp de 10 ani şi 9 luni. A câştigat fotoliul de edil-şef al oraşului de trei ori (2004, 2008 şi 2012), cel mai greu scrutin fiind cel din 2004, atunci când a fost nevoie de două tururi pentru a se detaşa în faţa fostului primar Ion Rotaru (PSD).
Pe parcursul celor trei mandate de primar, Pinalti a avut parte de numeroase scandaluri, dar a realizat şi investiţii care au schimbat complet faţa urbei. Stilul său autoritar şi influenţa pe care o avea la vârful politicii şi administraţiei centrale au conturat un personaj controversat şi puternic în acelaşi timp.
De altfel, nouă din zece momente care au punctat cariera edilului s-au legat direct de zona politică, unde Ştefan a păstrat o linie consecventă: fidelitatea faţă de Traian Băsescu, cel care l-a ajutat decisiv să câştige primul mandat la primărie.
1. Acuzat de legături cu fosta Securitate. La doi ani de la alegerea în funcţia de primar, Gheorghe Ştefan a venit cu dovada că nu a fost membru sau colaborator al Securităţii.
Acuzaţiile fuseseră lansate în perioada campaniei electorale din 2004, fostul primar al oraşului, Ion Rotaru solicitând CNSAS un răspuns care să ateste sau nu, legăturile contracandidatului său cu fosta structură de informaţii. Răspunsul Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securităţii a venit doi ani mai târziu, în aprilie 2006, Pinalti prezentând public dovada că nu a fost securist.
„Ca urmare a cererii dvs. din 1 aprilie 2004, în baza Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, informaţii de interes public, vă aducem la cunoştinţă că, prin decizia nr. 96/02.10.2003, Colegiul CNSAS, a stabilit că domnul Ştefan Gheorghe, fiul lui Vasile şi Ana, născut la data de 23.04.1953, în Piatra Neamţ, candidat pentru funcţia de primar - Piatra Neamţ, nu a fost agent/ colaborator al securităţii ca poliţie politică. Prezenta comunicare a fost făcută în conformitate cu prevederile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică“, se arăta în documentul trimis de CNSAS la Primăria Piatra Neamţ.
2. Plecarea lui Pinalti din PNL, războiul cu Tăriceanu şi drumul spre PDL. La doi ani după alegerile din 2004, Gheorghe Ştefan a ales să se lepede de PNL, partidul sub care candidase şi obţinuse mandatul de primar, şi să se alăture stolojenilor (Theodor Stolojan, Valeriu Stoica şi Mona Muscă), liderii căzuţi în dizgraţia premierului de atunci şi preşedintelui PNL Călin Popescu Tăriceanu.
Recunoscut pentru ataşamentul faţă de Stolojan şi Traian Băsescu, Pinalti s-a declarat iniţial doar simpatizant al noii formaţiuni portocalii Partidul Liberal-Democrat (PLD), dar a forţat excluderea din PNL.
„Aşa este logic: când un membru al PNL susţine alt partid, trebuie exclus. Dragoste cu de-a sila nu se poate face“, spunea Gheorghe Ştefan care nu putea să-şi dea demisia din PNL pentru a nu pierde mandatul de primar, dar îşi păstra funcţia dacă era demis din partid.
În martie 2007, Pinalti a fost suspendat de conducerea centrală a PNL, fiind singurul caz de primar din ţară pentru care liberalii nu au dat „dezlegare” astfel încât să poată trece la PLD. În toată perioada de suspendare, Ştefan a activat la PLD, şi, ulterior, ca lider PDL, în calitate de coordinator special de filială judeţeană.
3. A colorat oraşul în portocaliu. Campaniile electorale la alegerile locale sau generale au scos la iveală tot felul de acuzaţii din partea opozanţilor.
La alegerile locale şi generale din 2008, candidaţii PSD i-au reproşat lui Pinalti că a vopsit toate edificiile publice în culoarea PDL-ului. La acel moment, stadionul Ceahlăul, modernizat cu fonduri din bugetul local era vopsit complet în portocaliu, cabinele telegondolei care circulau deasupra oraşului erau de aceeaşi culoare, sediul primăriei şi faţadele unor blocuri, sau panotajul electoral erau în ton cu culoarea oficială a partidului de guvernământ.
Subiectul era tratat chiar şi de Victor Ponta, la acea vreme şef al TSD, sosit la Piatra Neamţ pentru lansarea candiaţilor PSD la alegerile locale din iunie 2008:
”Am adormit din nou, m-am trezit aici în oraş şi am văzut gondola, am zis că-s la Constanţa. După care recunosc că am mai adormit puţin şi am visat că Răzvan (Răzvan Bobeanu, candidatul PSD la primăria Piatra Neamţ, n.n.) iese primar şi le vopseşte în roşu şi le vede domnul Pinalti de pe stadion dimineaţa, din divizia B de-acolo”
4. Afaceri cu bani publici prin firmele familiei. Pe 23 decembrie 2014, Gheorghe Ştefan a fost trimis în judecată sub acuzaţia că a administrat o firmă care a primit contracte finanţate din bani publici în comune din Neamţ şi s-a folosit de funcţia din partid pentru a influenţa funcţionari din Ministerul Dezvoltării şi Consiliul Judeţean Neamţ.
La data faptelor de care îl acuză procurorii anitcorupţie Pinalti era vicepreşedinte al PDL la nivel naţional şi preşedintele organizaţiei PDL Neamţ.
„Pentru a controla modul de repartizare a banilor alocaţi de la bugetul de stat, Gheorghe Ştefan a susţinut o anumită persoană (martor în cauză) să ocupe funcţia de consilier personal al preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ. În afara atribuţiilor de serviciu, acesteia i s-a permis să completeze listele comunicate MDRT cu date indicate de Gheorghe Ştefan. În situaţia în care datele comunicate MDRT nu erau stabilite de Gheorghe Ştefan cu apropiata sa din CJ Neamţ, primul lua legătura cu un funcţionar din cadrul MDRT, desemnat să gestioneze relaţia cu autorităţile publice locale (martor în cauză) sau cu alţi reprezentanţi ai ministerului. Listele erau corectate şi restituite CJ Neamţ. După încorporarea corecţiilor, listele (anexele) erau retrimise oficial MDRT de către reprezentanţii CJ Neamţ”, susţin procurorii DNA.
În acest fel, Pinalti este acuzat că în perioada 2010-2012, cu ocazia rectificărilor ori a alocărilor bugetare anuale, a direcţionat sume de bani, în special către comuna Tazlău din judeţul Neamţ, care avea încheiat un contract cu asocieri din care făcea parte SC Strong Montaj SA (fostă SC Tehnoutilaj SA), firmă controlată de Gheorghe Ştefan.
„Procedându-se astfel, în perioada 01.01.2010 - 01.02.2014, au fost scoşi din SC Strong Montaj SA, au fost supuşi unui proces de spălare a produsului infracţiunii, 4.414.221,28 lei (aproximativ 1 milion euro)”, este acuzaţia procurorilor anticorupţie.
5. Implicat în mega-afacerea licenţelor Microsoft. Gheorghe Ştefan este în acest moment singurul inculpat în dosarul Microsoft aflat după gratii, în stare de arest preventiv.
Zilele trecute, procurorii DNA au finalizat urmărirea penală şi au trimis dosarul spre judecare. Cazul a fost disjuns într-o primă fază instanţa urmând să se pronunţe asupra acuzaţiei de trafic de influenţă.
Alături de Pinalti mai sunt inculpaţi afaceriştii Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru, precum şi fostul ministru Gabriel Sandu.
„După alegerile din anul 2009 (prezidenţiale n.n.), în calitate de preşedinte al organizaţiei PDL Neamţ, inculpatul Gheorghe Ştefan l-a susţinut pe inculpatul Gabriel Sandu pentru obţinerea funcţiei de ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, asigurându-şi în acest mod o subordonare a acestuia pe linie politică. Beneficiind de acest ascendent, la începutul anului 2009, în baza înţelegerii prealabile cu inculpatul Cocoş Dorin şi a discuţiilor cu martorii cumpărători de influenţă (...) şi (...), inculpatul Gheorghe Ştefan i-a solicitat inculpatului Gabriel Sandu să participe la o întâlnire cu aceştia la (...) Bucureşti. În cadrul acestei întâlniri, martorul a expus oferta firmelor pe care le controla pentru reînnoirea contractului de licenţiere Microsoft. Au urmat alte întâlniri în cadrul cărora au stabilit că profitul de circa 16 milioane de euro, majorat ulterior la 18 milioane de euro, să fie împărţit între iniţiatorii afacerii şi inculpaţi“, se arată în rechizitoriul DNA.
Procurorii anticorupţie susţin că Dorin Cocoş a pretins şi primit suma de 9 milioane de euro pentru a-şi exercita influenţa asupra lui Gheorghe Ştefan şi asupra altor persoane din aparatul administrativ în vederea facilitării încheierii contractului Microsoft.
„În anul 2009, perioadă în care exercita funcţia de primar al municipiului Piatra Neamţ şi vicepreşedinte al partidului aflat la guvernare, inculpatul Gheorghe Ştefan, în baza înţelegerii prealabile cu inculpatul Dorin Cocoş, a pretins şi primit de la cele două persoane denunţătoare suma de 3.996.360 euro pentru a-şi exercita influenţa asupra inculpatului Gabriel Sandu, în scopul de a asigura firmelor susţinute de denunţători adjudecarea contractului de licenţiere Microsoft din anul 2009“, mai arată procurorii.
6. Giga TV, un proiect care i-a adus belele. Pe lângă problemele penale din dosarele Microsoft şi Strongmontaj, unde Pinalti a fost trimis deja în judecată, Gheorghe Ştefan este urmărit penal şi în scandalul Giga TV.
Postului de televiziune central, proiect susţinut de primarul de Piatra Neamţ (se vorbea că numele televiziunii era dat după numele copiilor lui Pinalti - Gi de la Giorgiana şi Ga de la Gabriel), i s-a retras licenţa audiovizuală în şedinţa CNA din 17 septembrie 2013. Decizia fusese luată după ce postul a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa, mai mult de 96 de ore.
Pe 1 octombrie 2013, la nici două săptămâni distanţă, CNA a revenit asupra deciziei, iar procurorii DNA au apreciat că schimbarea votului unor membri CNA a fost rodul unei influenţe politice.
Narcisa Iorga, membru CNA este cercetată pentru că i-ar fi sugerat primarului din Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, în ce mod se poate redobândi licenţa Giga TV şi la cine să apeleze pentru asta, nominalizându-l pe deputatul Viorel Hrebenciuc.
„Potrivit datelor rezultate în urma efectuării de acte de urmărire penală, Gheorghe Ştefan ar fi fost îndrumat de Narcisa Iorga să apeleze la cunoştinţele din mediul politic, pentru a influenţa votul pe care ceilalţi membri ai CNA urmau să îl dea cu privire la contestaţia pe care reprezentanţii postului de televiziune intenţionau să o formuleze, printre cei indicaţi fiind şi parlamentarul Viorel Hrebenciuc”, arată procurorii DNA.
Schimbarea votului privind licenţa Giga TV de către trei membri ai CNA s-a făcut nejustificat, ca urmare a exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de Laura Georgescu, au mai spus, de asemenea, procurorii DNA, care au acuzat-o pe şefa CNA de abuz în serviciu.
7. A susţinut-o pe Udrea în campanie la Roman, a pierdut la Piatra Neamţ. Ultima bătălie electorală în care Gheorghe Ştefan a fost implicat în calitate de şef al organizaţiei judeţene PDL a fost cea pentru alegerile parlamentare din 2012.
Pe fondul unui val de simpatie de care se bucura USL, misiunea primarului de Piatra Neamţ de a ajuta la alegerea unui număr rezonabil de parlamentari de dreapta devenea aproape imposibilă.
Pinalti s-a zbătut însă pentru a o aduce şi a o susţine pe Elena Udrea să candideze la Neamţ, pe Colegiul 4 deputaţi (municipiul Roman şi comuna vecină, Ion Creangă), iar implicarea sa a fost totală pentru succesul fostului Ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului.
La alegerile din decembrie 2012, Udrea a ajuns parlamentar în urma redistribuirii voturilor (deşi avea mai puţine voturi faţă de contracandidatul Liviu Brătescu - PNL), astfel încât pentru Gheorghe Ştefan rezultatul a fost considerat un succes, mai ales în condiţiile în care USL şi-a adjudecat 10 din cele 11 colegii de deputaţi şi senatori. La redistribuirea voturilor, PDL a mai câştigat două mandate (unul de deputat şi unul de senator).
Din campania electorală a Elenei Udrea a rămas memorabilă scena în care Pinalti a reclamat la 112 că adversarul de la USL dă mită electorală la un restaurant din Roman. Filmare a fost postată pe You Tube chiar de Elena Udrea cu explicaţia: „Usl s-a plâns că organizăm întâlniri la restaurant cu alegatorii, ca de obicei în cazul lor hoţii strigă hoţii. În realitate usl încalcă legea şi se întâlneşte pe ascuns cu oamenii în restaurante. Astăzi primarul de Piatra Neamţ a sunat la 112 pentru ca usl-ul să fie oprit din a încălca legea”.
8. Scandaluri de la afacerile copiilor. Numele lui Pinalti a fost asociat cu „băieţii deştepţi" din energie, fără ca vreuna din aceste afaceri să fi fost declarate oficial ilegale, iar primarul să fi avut de tras belele penale.
Presa a descoperit că fiul său, Gabriel Ştefan, a fost acţionar la traderul Green Energy, firmă pe care a vândut-o în 2009 către RG Renovatio Group Limited, un off-shore cu adresa poştală în Cipru. Alături de fiul lui Pinalti, asociaţi la Green Energy mai erau Andrei Ursărescu, fiul deputatului de Neamţ Dorinel Ursărescu (ex-PNL, actual PLR) şi Lucian Bădescu, fiul lui Dumitru Bădescu (fostul şef al Diviziunii Contrainformaţiilor Economice din Serviciul Român de Informaţii în mandatul lui Virgil Măgureanu).
Nici fiica lui Gheorghe Ştefan, nu a stat departe de afaceri, una dintre ele stârnind un scandal în chiar primul mandat al lui Pinalti de primar al oraşului. Despre Giorgiana Ştefan presa a scris că a câştigat cu ajutorul tatălui ei, peste un milion de dolari din tranzacţionarea unui teren din oraş.
În iulie 2005 ea a cumpărat de la societatea Transmoldavia un teren în zona autogării din Piatra Neamţ (4.576 mp) pentru un preţ de 424.020 lei (4,2 miliarde de lei vechi), pe care l-a revândut şapte luni mai târziu societăţii Plus Discount Romania. Preţul tranzacţiei a fost de 3.128.296 lei (31,2 miliarde de lei vechi), rezultând un profit de aproape 2.700.000 de lei (27 de miliarde de lei vechi), echivalentul a 800.000 de euro la cursul din acea perioadă. Terenul a fost revândut ulterior unui retailer de pe piaţa de hipermarketuri, iar pe acea suprafaţă a fost construit un magazin Plus (preluat ulterior de Lidl).
Detaliile tranzacţiei şi scandalul au apărut după ce Neculai Creţu, o persoană care susţinea că era în drept să primească terenul, l-a acuzat pe Gheorghe Ştefan că i-ar fi respins solicitarea tocmai pentru a facilita tranzacţia şi câştigul fiicei sale.
9. Alianţa şi războiul cu Tărâţă. În luptele politice interne, Gheorghe Ştefan l-a avut aliat în două momente importante pe Culiţă Tărâţă, ex-deputat PSD şi preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ.
Prima legătură dintre cei doi „grei” ai politicii judeţene a fost în anul 2010, atunci când au pus umărul la alegerea lui Adrian Rădulescu în funcţia de deputat de Neamţ, pe colegiul 6. Mandatul se vacantase după decesul lui Victor Surdu (PSD), iar în urma alegerilor parţiale din 2010, portocalii au câştigat fotoliul de deputat.
Reţeta succesului odată descoperită, cei doi au colaborat perfect şi la alegerile locale din vara anului 2012, atunci când au luptat sub alianţa electorală APEL (PDL+UNPR+PNŢCD) împotriva USL (PNL+PSD+PC). Culiţă Tărâţă a reuşit să câştige funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, în vreme ce Pinalti şi-a adjudecat, cu emoţiile unui scor strâns, cel de-al treilea mandat de primar al municipiului Piatra Neamţ.
La scurtă vreme după alegerile locale, Pinalti şi Culitţă Tărâţă au devenit duşmani şi oficial adversari politici la alegerile parlamentare din decembrie 2012 unde primarul Ştefan a făcut lobby pentru ARD (PDL+Forţa Civică+PNŢ-CD), iar Tărâţă şi-a susţinut candidaţii UNPR.
Pe tot parcursul anului 2013, şi o bună perioadă din 2014, cei doi s-au aflat într-un război rece, miza fiind accesul la pârghiile de control financiar în Piatra Neamţ şi judeţul Neamţ. Pe finalul anului 2014, odată cu agravarea stării de sănătate a lui Culiţă Tărâţă, cei doi au reuşit să stingă conflictul şi au încetat să se mai atace.
10. De la fotbal-porecla, de la Ceahlăul-pasiunea. Unul din păcatele care i-au adus faima lui Gheorghe Ştefan şi supranumele de Pinalti a fost pasiunea sa pentru fotbal şi pentru echipa Ceahlăul. Bucuria alegerii sale ca primar (iunie 2004), a fost umbrită de retrogradarea echipei în Divizia B, pentru prima dată din 1993, anul promovării în prima divizie.
Peste doi ani (2006), FC Ceahlăul a reuşit să revină în divizia de elită a fotbalului românesc, dar nu a reuşit să supravieţuiască decât doi ani, astfel încât în 2008 a retrogradat din nou la finalul sezonului.
Coincidenţă sau nu, momentul a venit exact în luna în care Gheorghe Ştefan reuşea să câştige al doilea mandat de primar, într-o cursă electorală pe care şi-a adjudecat-o fără emoţii, din primul tur de scrutin.
Suporterii galben-negrilor concluzionau că echipa nu poate rezista pe prima scenă fotbalistică deoarece Pinalti nu mai se mai poate implica la fel de mult la echipă, şi se concentrează pe activitatea administrativă şi politică.
Regula fatidică nu s-a păstrat însă şi în 2012, atunci Gheorghe Ştefan a ieşit primar pentru a treia oară la rând, dar şi echipa a rămas în Liga 1 (locul 11). Între timp, din cauza problemelor penale, Pinalti a fost nevoit să se desprindă de tot de fotbal, Ceahlăul fiind deja în proprietatea unor investitori italieni.
De la Ştefan cel Mare, la Ştefan cel Tare sau Pinalti marcă înregistrată
Dincolo de păcatele de care este acuzat, în deceniul pe care l-a dominat la conducerea municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan a lăsat în urmă o serie de investiţii care au schimbat complet imaginea urbei de sub Pietricica: telegondola, ştrandul modernizat, stadionul care a găzduit meciuri ale echipei Naţionale sau finala de Cupa României, infrastructura stradală şi arhitectonică îmbunătăţite mai ales în primele două mandate ale edilului.
Pe aceeaşi temă:
Cum a ajuns Gheorghe Ştefan în vizorul procurorilor anticorupţie
Dosarul „Microsoft”. Cum îşi mascau şpăgile Gabriel Sandu, Pinalti, Cocoş şi Dumitru Nicolae
Se încarcă comentariile...
