Piatra Neamţ

articolul anterior articolul urmator

„Plâng“ zidurile unei fortăreţe seculare. Ce a cauzat fenomenul şi ce promit autorităţile să facă FOTO

0
26 Jan 2021 21:50:31
Autor: Dan Sofronia

Pentru a rezolva problemele, Consiliul Judeţean a încheiat un parteneriat cu Agenţia de Dezvoltare Nord-Est. Va fi implementat un proiect cu finaţare europeană ce are ca beneficiar final Cetatea Neamţ.

În decursul veacurilor, fortificaţia de pe culmea Pleşu, care domină oraşul Târgu Neamţ şi valea Ozanei, una atestată documentar la 1395 într-un act ce se referă la expediţia lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, în Moldova, a avut perioade de înflorire, dar şi de decădere. 
 
Ele s-au datorat contextului politic şi militar al vremurilor,
funcţie de domnitorii care s-au succedat în diferite perioade, de interesele marilor puteri, de factorul „timp“, care şi-a pus amprenta vreme de secole peste cetate. 
 
Mai sunt şi acţiunile umane, unele mai mult sau mai puţin conştiente, de certitudine fiind faptul că prin anii 1800 fortificaţia era o ruină, după ce a fost distrusă intenţionat din
voinţa străinilor care ce aveau interese în Moldova sau după ce piatra zidurilor a fost folosită la construcţia de case sau beciuri. 
 
Lucrări mai ample de reconstrucţie s-au efectuat în perioada comunistă, iar între 2007 şi 2009, graţie unui proiect european în valoare de circa 3 milioane de euro, fortăreaţa şi-a recăpătat semeţia din trecute veacuri. Numai că, ultima intervenţie de la Cetatea Neamţ nu şi-a atins pe deplin scopul, dincolo de faptul că amenajările au adus-o în circuitul turistic de certitudine fiind faptul că apa se infiltrează în ziduri şi în unele încăperi. 
 
În atare condiţii, s-a decis remedierea acestei probleme, iar marţi, 19 ianuarie 2021, a avut loc o şedinţă a Consiliului Judeţean Neamţ, în cadrul căreia a fost aprobat încheierea unui parteneriat cu Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în vederea finanţării serviciilor de proiectare, pentru a putea fi derulată o investiţie, proiectul fiind denumit Protecţie împotriva infiltraţiilor de apă în ziduri şi spaţii muzeale la Cetatea Neamţ. 
 
„În cazul proiectului care vizează Cetatea Neamţ, se vor realiza lucrări asupra monumentului istoric, pentru consolidare, protejare şi conservare, astfel încât să creştem atractivitatea turistică. Intervenţiile vor fi în valoare de 1,576 milioane de lei - contribuţie UE nerambursabilă - 98% din costurile totale şi 32.165 de lei de la bugetul judeţului“, a declarat Ionel Arsene, preşedintele CJ Neamţ. 
 
Prin derularea acestui proiect se doreşte stoparea şi eliminarea definitivă a umidităţii absorbită prin
coronamentul Cetăţii Neamţ, restaurarea actualelor deteriorări şi conservarea monumentului. În plus, la propunerea Complexului Muzeal, se va avea în vedere şi amenajarea mai multor grupuri sanitare, realizarea unei căi de evacuare pentru respectarea normelor de securitate la incendiu, amenajări care să permită accesul în cetate şi persoanelor cu dizabilităţi, precum şi extinderea spaţiului expoziţional. 
 

Proiectul de acum mai bine de un deceniu

În 2009, Cetatea Neamţ reintra în circuitul turistic naţional şi chiar internaţional după ce, graţie unui proiect european de 3 milioane de euro, lucrările de reabilitare desfăşurate timp de doi ani schimbaseră radical aspectul fortăreţri. 
 
După reconstruirea zidurilor şi a încăperilor din interior, cetatea „renăştea“, aducând în faţa vizitatorilor semeţia din vremurile sale de glorie, iar autorul „Amintirilor din copilărie“ nu ar fi avut ar fi avut motive să scrie: „Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul, în care se oglindeşte cu mâhnire Cetatea Neamţului de atâtea veacuri“. 
 
După proiectul din anii 2007-2008, cetatea a căpătat un alt aspect FOTO Dan Sofronia
 
În prezent, chiar dacă sunt probleme cu infiltraţiile, o vizită la cetate surprinde pe cei ce nu au mai venit după lucrările de reabilitare executate în 2007 - 2008 şi care ştiau doar de ruinele obiectivului pe a-i cărui pereţi tronau inscripţii gen „Atenţie, cad pietre!“. Accesul se face pe un drum asfaltat, iar pe podul de acces vechiul scârţâit al scândurilor şi hăul de dedesupt nu mai provoacă fiori. 
 
La intrare, deasupra porţilor din bârne stau drapelele României şi UE, care încadrează stema Moldovei, având încrustate în aramă capul de zimbru. În interior, încăperile de la parter s-au refăcut de la nivelul solului, s-au restaurat şi cele de la etaj, fiind create culoare de legătură cu terasele de la nivelul superior de unde putea fi admirată panorama văii Ozanei, până hăt departe spre Munţii Neamţului, cu Ceahlăul în fundal. 
 
Tot în cetate a fost construit un paraclis, aşa cum era pe vremuri, acolo unde s-au rugat domni, domniţe, curteni şi dregători. Despre cetate se poate spune că este un veritabil muzeu datorită exponatelor din cele aproximativ 20 de camere. Cele mai atractive incinte sunt sala de sfat şi judecată, sala armelor, camera de taină, lapidarium, camera de provizii, camera domniţelor sau a pârcălabului. 
 

Istorii mai puţin ştiute despre cetate 

„Ce de lucruri n-ar şti să povestească de-ar avea grai ruinele acestea! Când te gândeşti c-a fost atâta viaţă aici... Inimi care s-au iubit, ochi cari-au plâns, viteji care şi-au vărsat sângele pe zidurile acestea...”. Aşa descria Alexandru Vlahuţă în 1901 Cetatea Neamţ, neobositul călător prin ţinutul străjuit de Ceahlău evocând istoria zbuciumată a ei, plecând de la faptul că la început de secol XX era în paragină. 
 
Şi alte surse pomenesc de fortăreaţa ridicată pe culmea Pleşu, din ele rezultând că a avut perioade faste dar nefaste, construcţia ei realizându-se în contextul sistemului de fortificaţii din Moldova spre
sfârşitul secolului al XIV-lea, odată cu apariţia pericolului otoman, cu rol de apărare şi în caz de atacuri ale tătarilor, ungurilor sau polonezilor. 
 

Aşa arăta fortăreaţa în anul 1900 FOTO Nicolae Boerescu

Anii au trecut, iar otomanii şi-au extins dominaţia în Ţările Române, impunând domni care le erau supuşi. Alexandru Lăpuşneanu, în a doua domnie (1564 - 1568), la solicitarea sultanului este obligat să dărâme toate cetăţile. Cu excepţia Hotinului, toate fortificaţiile au fost incendiate şi distruse, cronica spunând: „Alixandru vodă făcându pre cuvântul împăratului, umplându toate cetăţile de lemne, le-au aprinsu de au arsu şi s-au răsipit, numai Hotinul l-au lăsat, ca să-i fie apărătură dispre leaşi“. 
 
Alt domn care a primit poruncă de la turci să dărâme fortificaţiile a fost Dumitraşcu Cantacuzino, în 1675, într-un document menţionându-se: „Atunce au strâcat cetatea Sucevei ş-a Neamţului ş-a Hotinului“, iar Nicolae Costin scria următoarele: „Şi punând lagum (praf de puşcă - n.r.), sub zidurile cetăţilor le-au arungat din temelie“. 
 
În 1718, Mihai Racoviţă, domn în Moldova de trei ori, primeşte şi el ordin pentru distrugerea fortificaţiilor. „Lui Mihai-vodă i-au venit de la Poartă poroncă să strice Cetatea Neamţului şi Miera,
unde au şăzut cătanele. Şi le-au stricat, iar nu foarte de tot“, arată Ion Neculce. 
 
După această distrugere, Cetatea Neamţ şi-a pierdut importanţa politico-militară, iar procesul de degradare s-a accentuat. A urmat mai bine de un secol de ruinare, domnii fanarioţi neavând nici
un interes să o reconstruiască.
 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Prima reacţie a profesorului acuzat de hărţuirea sexuală a unei eleve căreia îi cerea poze nud. Ce se va întâmpla cu el
 
Ce au decis judecătorii la cererea de mutare a Cheilor Bicazului în secuime. Sentinţă este irevocabilă
 
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările