Probleme de calendar pentru români la 1900. „Cînd avem relaţiuni comerciale cu streinătatea tot d'auna comercianţii cad în greşeli şi confusiuni“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Românii se orientează după calendarul gregorian, numit şi pe stil nou, de nici 100 de ani. Reforma în acest domeniu a fost impusă de nevoile societăţii cu mulţi ani înainte.

Marea Unire a românilor de la 1 decembrie 1918 a avut ca efect şi rezolvarea uneia din problemele cu care se confrunta societatea în privinţa relaţiilor economice cu ţările vest-europene, cea a calendarului.

Astfel, dacă Transilvania şi în Bucovina se orientau după calendarul gregorian (cel pe care îl folosim şi în zilele noastre), în Moldova, ţinutul Herţei, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, inclusiv Cadrilater (Vechiul Regat), până în aprilie 1919 s-a folosit tot calendarul iulian (pe stil vechi, cu diferenţă de 13 zile de calendarul gregorian). 

După Unire, guvernul liberal condus de Ion I.C. Brătianu a luat însă măsura introducerii calendarului pe stil nou şi înVechiul Regat, ziua de 1 aprilie 1919 devenind 14 aprilie 1919, iar problemele legate de discrepanţele cu Occidentul au fost astfel înlăturate. 

„Va veni odată vremea ca în luna Iulie să fie iarnă, iar nu vară”

Un exemplu despre greutăţile pe care regăţenii le aveau în utilizarea calendarului iulian la sfârşit de secol XIX, îl constituie articolul „Îndreptarea calendarului din punct de vedere economic” publicat în 1898 în revista „Propăşirea”, publicaţie a Societăţii Corpului Didactic din judeţul Neamţ, sub semnătura învăţătorului T.V. Ungureanu din Climeşti. 

În articolul din numărul 9-10 al publicaţiei amintite, sunt preluate argumentele lui Ştefan C. Hepites, director al institutului meteorologic din Bucureşti, care demonstra de ce era importantă reforma calendarului în Moldova, Muntenia şi Dobrogea.

„Se ştie că dintre toate statele Europei, numai Românii, Ruşii, Grecii şi încă cîteva naţiuni din peninsula balcanică urmăm calendarul Iulian (stil vechiu) pe cînd Apusul urmează calendarul Gregorian (stil nou). Oricine ştie că între aceste 2 calendare e diferenţă de 12 zile, adecă dacă la noi e 8 Mai, la celelalte popoare e 20 Mai. La 1900 diferenţa între aceste două calendare va fi de 13 zile şi aceasta din causă că anul 1900 la noi e bisectil (366 de zile), pe cînd în calendarul Gregorian e an ordinar. Această diferenţă va tot creşte, şi va veni odată vremea ca în luna Iulie să fie iarnă, iar nu vară”, expune problema autorul articolului.

Probleme economice cu Apusul 

În continuare, se precizează că diferenţa dintre cele două calendare provine din faptul că pe stil vechi, calendarul nu a fost construit pe o valoare inexactă a duratei de revoluţie a pământului şi că nimeni nu a putut dovedi exactitatea calendarului Iulian

„Dacă noi urmăm un calendar şi apusul un altul, cînd avem relaţiuni comerciale cu streinătatea tot d’auna comercianţii cad în greşeli şi confusiuni în ce privesce data primirei ori predărei mărfurilor”, este unul din argumentele pentru trecerea la calendarul pe stil nou. 

Pe lângă motivele de natură ştiinţifică şi economică, în articol se invocă şi falsa problema religioasă pe subiectul adoptării calendarului Gregorian. 

„Calendarul nostru a fost botezat, ortodox şi cel Gregorian, catolic şi prin urmare dacă noi vom adopta pe acest din urmă o să devenim catolici, zic unii şi asta se potrivesce ca nuca’n perete. Dacă căile ferate, poşta şi telegraful, institutul meteorologic al României, etc. urmează calendarul Gregorian, apoi acestea sunt instituţiuni catolice?!”, se întreabă autorul articolului. 

Opoziţia bisericii ortodoxe ca în Vechiul Regat al României să fie adoptat calendarul pe stil nou era un motiv nejustificat conform argumentelor aduse de  autorul articolului şi de directorul institutului meteorologic din Bucureşti.

„Se vede că şi biserica noastră se opune la primirea calendarului Gregorian, cu toate că ortodoxi ca Ion Ghica, Bacaloglu, Gogu şi Episcopul Melchisedec au demonstrat îndeajuns că formarea calendarului e cestiune pir astronomică. Din punct de vedere economic şi ştiinţific primind calendarul Gregorian nu se aduce nici o jicnire bisericei ortodoxă”, încheie T.V. Ungureanu. 

Bisericile ortodoxe au şi acum calendare diferite 

Măsura trecerii la calendarului gregorian în România în 1919 nu a fost adoptată şi de bisericile ortodoxe răsăritene. În anul 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit care tăia 13 zile ale acelui an şi adopta o nouă regulă pentru anii bisecţi care făcea ca să nu fie nici o diferenţă între cele două calendare până în anul 2800. 

Au adoptat calendarul iulian revizuit doar bisericile ortodoxe din Grecia, Bulgaria, România, Polonia şi altele din zona est-mediteraniană (Constantinopol, Alexandria, Antiohia şi Cipru). Aceste biserici, care folosesc noul calendar, sărbătoresc Crăciunul împreună cu bisericile occidentale pe data de 25 decembrie a calendarului gregorian, până în anul 2800.

În schimb, bisericile ortodoxe din Rusia, Serbia, Ierusalim şi câţiva episcopi din Grecia nu au acceptat calendarul iulian revizuit şi vor continua să sărbătorească Crăciunul pe data de 25 decembrie a calendarului iulian, adică 7 ianuarie în calendarul gregorian, până în anul 2100.

Piatra Neamţ



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite