Unul dintre cele mai cinstite odoare din Moldova, scos în procesiune. Icoana a fost un dar pentru soaţa domnitorului Alexandru cel Bun

În fiecare an, de Izvorul Tămăduirii, icoana Sfintei Ana este scoasă în procesiune FOTO Doxologia.ro

Procesiuni cu icoane făcătoare de minuni, între care şi cea a Sfintei Ana, au fost organizate de Izvorul Tămăduirii la două mănăstiri seculare din munţii Stânişoarei din Neamţ.

Izvorul Tămădurii, care se sărbătoreşte în acest an pe data de 7 mai, a fost un prilej pentru credincioşii din ţinutul Neamţului să ia parte la slujbele religioase ce au fost oficiate la două mănăstiri seculare din Munţii Stânişoarei, Bistriţa şi Horăicioara, aşezăminte unde au loc procesiuni cu icoane făcătoare de minuni. 

De altfel, la toate lăcaşurile de cult a fost marcată marea sărbătoare creştină, una dedicată Maicii Domnului. La Mănăstirea Bistriţa, ctitorie a patru voievozi, aflată pe drumul naţional ce leagă Piatra Neamţ şi Bicaz, ceremonialul religios a inclus oficierea Sfîntei Liturghiii, slujba Aghezmei şi procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana. 

Este una dintre cele mai cinstite din Moldova, care a fost pictată la Ierusalim în anul 1200, legendele locului spunând că „scoate diavolii din oameni, vindecă bolnavii, dă rod pântecelor sterpe şi alungă seceta“. Icoana a fost dăruită, în 1401, Doamnei Ana a voievodului Alexandru cel Bun, de către Irina (Ana), soţia împăratului bizantin Manuel al II-lea Paleologul şi de către patriarhul Matei al Constantinopolului. 

Un manuscris din secolul al XVIII-lea, atribuit mitropolitului Gheorghe al Moldovei şi Sucevei (1723-1729), păstrat la Arhivele Statului din Piatra Neamţ, conţine o informaţie privind donaţia icoanei:

 „Iar maica lui Andronic Paleolog îi mera numele Anna, împărăteasa lui Mănăil (Paleolog) şi Măria sa încă au trimis dar Doamnei Annei fericitului Alexandru Vodă o sfântă icoană, Sfânta Ana, maica Maicii Preacuratei, făcătoare de minuni, ferecată şi împodobită cu cheltuială împărăteasă. Iar Măria sa, Doamna Ana, o au trimis dar Mănăstirii Bistriţa, fiind făcută sfânta mănăstire de fericitul Alexandru

V(oie)v(od) şi Doamna Ana. Iar această sfântă icoană, la vreme de neploaie, scoţându-să cu litanie afară din mănăstire şi făcând o sfeştanie, până ce să întoarce în mănăstire numai ce plouă, de nu

peste tot, iar câtu-i hotarul mănăstirii. Şi acestă istorie am scris eu cu condeiul meu, Mitropolitul Gheorghe, la anul 7231, februarie 19“. 

Legenda izvorului de sub Muntele Feriga 

Arhimandritul Ioanichie Bălan a consacrat acestei icoane o atenţie deosebită, în lucrarea „Sfintele Icoane făcătoare de minuni din România“, apărută la Editura Episcopiei Romanului în 1999, numind-o

„a doua între cele făcătoare de minuni din România, după cea a Maicii Domnului de la Neamţ“. Se mai poveşteşte că la icoana Sfintei Ana s-au rugat pentru a avea copii Maria Enescu, mama lui George Enescu, şi Emilia Porumbescu, mama lui Ciprian Porumbescu. 

Tot astăzi, hram a fost şi la Mănăstirea Horăicioara din Neamţ, o slujbă fiind oficiată şi la izvorul considerat binefăcător, ce se iţeşte de sub Muntele Feriga la vreo sută de metri de biserica aşezământului ctitorit la 1466 de voievodul Ştefan cel Mare. 

Icoanei de la Mănăstirea Horaicioara i se mai spune Izbăvitoarea de secetă FOTO Doxologia.ro

Scrierile bisericeşti spun că izvorul de la Horăicioara ar fi ţâşnit din pământ printr-o minune, după ce cu monahii care vieţuiau aici s-ar fi încuiat în chiliile lor şi ar fi ţinut post negru 40 de zile, rugându-se neîncetat deoarece sufereau de lipsa apei. Legenda mai zice că primului monah care a ieşit afară în cea de-a patruzecea zi i s-ar fi arătat Maica Domnului lovind cu toiagul în locul unde e acum izvorul. 

Ulterior s-a decis ca Izvorul Tămăduirii să fie al doilea hram al lăcaşului călugăresc, unul „ascuns“ în pădurile comunei Crăcăoani. Pelerinii care ajung la această mănăstire sunt atraşi şi de procesiunea cu icoana considerată făcătoare de minuni a Maicii Domnului, Izbăvitoarea de secetă. Este datată din secolul al XVIII-lea şi provine din vechea biserică de lemn a Mănăstirii Horaiţa.

Îmbrăcămintea în argint a icoanei a fost realizată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, numele provenind de la numeroasele minuni pe care le-a făcut la vremuri de secetă, fiind scoasă în procesiune în fiecare an, deIzvorul Tămăduirii, pe un traseu împădurit cu o lungime de circa un kilometru între mănăstirile Horaiţa şi Horăicioara.

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Muzeul Vivant de la cea mai cunoscută mănăstire din Neamţ. „Nu veţi găsi aici aur, ci sufletul acestui neam“

Cine este domniţa reprezentată în statuia care te întâmpină la intrarea în Mănăstirea Văratec