Ticu Lăcătuşu, din nou printre nori. Mesajul alpinistului român după ce a urcat pe Ama Dablam: „Mulţumim zeilor Himalayei“

Ticu Lăcătuşu pe vârful Ama Dablam din Himalaya sursa FOTO: Facebook/Constantin Lăcătuşu

Constantin Lăcătuşu, primul alpinistul român care a urcat pe Everest, şi-a adăugat în palmares un nou succes: ascensiunea pe Ama Dablam (6.856 de metri), unul din cele mai tehnice vârfuri din Himalaya.

Constantin Lăcătuşu (55 de ani), din Neamţ, cel mai titrat alpinist român, a reuşit zilele trecute să escaladeze unul din cele mai spectaculose piscuri din Himalaya, Ama Dablam (6.856 metri). Pe 30 octombrie, la ora locală 8.45, Ticu Lăcătuşu a pus piciorul pe vârful de o frumuseţe sălbatică, „poate cel mai frumos munte din lume“, cum l-a apreciat alpinistul înainte de atacul final al crestei.

„Au fost 9 ore de ascensiune susţinută, chiar dură în primele ore din cauza gerului pătrunzător şi a vântului. Mulţumiri zeilor Himalayei, care ne-au acordat privilegiul de a călca pe acest munte fabulos“, a notat Lăcătuşu în postarea de pe Facebook, unde şi-a anunţat îndeplinirea obiectivului. Din echipa condusă de el în expediţia din Himalaya au mai făcut parte patru alpinişti români: Sebastian Paulenco, Cristian Gruia, Victor Andronic şi Marin Amarinei. Ultimul dintre ei, tot nemţean, pasionat de aventurile montane extreme, a fost nevoit să renunţe însă, din cauza condiţiilor crâncene de vreme. „O decizie înţeleaptă“, a apreciat-o Ticu Lăcătuşu, care a descris cât de cumplit urma să fie drumul spre vârf.

În ascensiunea finală spre vârful Ama Dablam sursa FOTO: Facebook/Constantin Lăcătuşu

„Pe data de 29 octombrie eram cu Marinică (n.r. - Marin Amarinei) din nou pe Yellow Tower, în Camp2/ 6.000 m, gata de urcuşul final pe Ama Dablam. Ştiam prognoza meteo, nu era deloc favorabilă, ne aştepta cea mai proastă zi din toată această perioadă a şederii noastre în Nepal: vânt de 50-60km/h şi temperaturi de -35 grade Celsius în zona vârfului. Urma încă o noapte albă, a treia consecutiv, dar era noaptea vârfului“. Un alt membru al expediţiei, Cristi Gruia, urma să încerce ascensiunea pe Ama Dablam pe 1 noiembrie. De menţionat că a fost a patra expediţie românească pe Ama Dablam încununată de succes şi că cei cinci alpinişti nu au folosit oxigen suplimentar în timpul ascensiunilor.

În timpul aclimatizării, la 5500 de metri cu Ama Dablam, în fundal. sursa FOTO: Facebook/Constantin Lăcătuşu

„Noi n-am avut oxigen nici până acum, suntem pe principiul să urcăm muntele curat, să ne ridicăm la nivelul muntelui, nu să se ridice muntele la nivelul nostru“, spunea Ticu la plecarea din Bucureşti spre Nepal. Înainte de atacarea vârfului Ama Dablam, cei cinci români s-au acomodat urcând vârful Island Peak (Imja Tse), un pisc de 6.189 metri. Spre deosebire de Ama Dablam, condiţiile de acolo au fost „foarte bune“, după cum preciza Ticu Lăcătuşu, adică minus 20 de grade dimineaţa, dar fără vânt.

Alpiniştii români în ascensiune spre vârful Island Peak sursa FOTO: Facebook/Constantin Lăcătuşu

Ajutorul lui Ticu pentru copiii Nepalului: o şcoală nouă  

Al doilea obiectiv al expediţiei vizează construirea unei şcoli pentru copiii nepalezi care trăiesc în districtul Sindhupalchowk, zona cea mai afectată de cutremurul din 25 aprilie 2015 (3.400 de victime din totalul de 8.600 în întreg Nepalul).

După încheierea aventurii în munţi, Constantin Lăcătuşu va reveni să urmărească stadiul lucrărilor la proiectul pe care l-a iniţiat în octombrie anul trecut în urma campaniei umanitare intitulată We Love Nepal (Iubim Nepalul). Conform planului, şcoala va avea şase clase şi va beneficia de dotările minime necesare pentru circa 275 de persoane, din care 180 de elevi şi restul - profesori. Bugetul necesar pentru realizarea obiectivului a fost calculat la un minim de 70.000 de dolari.

Ticu Lăcătuşu în discuţiile pentru amplasamentul şcolii: FOTO: Facebook/Constantin Lăcătuşu

„Transportul materialelor şi relieful accidentat vor spori dificultatea proiectului. Amplasamentul este situat la 110 kilometri est de Kathmandu, pe drumul spre Tibet. De la drum, încă 5 kilometri pe poteci“, îşi descria Lăcătuşu proiectul care era estimat să fie gata în primăvara acestui an, dar a întâmpinat o serie de probleme legate de infrastructura terenului.