Vicii, tabieturi şi pasiuni nevinovate din veacuri trecute. Obiecte inedite ale unor mari familii de boieri FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tabla de şah şi piesele au fost realizate de un ofiţet în timpul prizonieratului din Siberia FOTO Iuliana Iulia
Tabla de şah şi piesele au fost realizate de un ofiţet în timpul prizonieratului din Siberia FOTO Iuliana Iulia

O inedită expoziţie despre viciile, tabieturile şi pasiunile protipendadei româneşti a fost vernisată recent la Neamţ, cei care i-au trecut pragul spunând că nu trebuie ratată.

Activitatea asiduă a muzeografilor de la Complexul Muzeal

Naţional Neamţ s-a materializat, după recente expoziţii extrem de interesante, între care cea a unui exponat inegalabil, o bijuterie de patrimoniu naţional, coroana Reginei Maria, evaluată la peste 25 de milioane de euro, sau manifestarea dedicată artistei Corina Chiriac, cu obiecte aparţinând familiei sale, una cu origini nobiliare, cu alta, ce aduce în atenţia publicului ceva inedit. 

Este vorba de expoziţia „Vicii, tabieturi şi mici pasiuni

nevinovate între secolele XVIII-XX“, care este găzduită de Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ. Vernisajul a avut loc în 18 mai, poate fi vizitată până pe 18 octombrie 2022, iar cei care au fost prezenţi spun că trebuie musai văzută şi de turiştii care vor ajunge prin Neamţ, în această vară. 

„Vă propunem un periplu în fascinanta lume a protipendadei din spaţiul românesc, în care viciul fumatului şi al substanţelor halucinogene, tabietul cafelei sau al ceaiului, pofta pentru mâncăruri alese sau cofeturi, slăbiciunea pentru băuturi alcoolice sau jocuri de societate, pasiunea pentru modă, bijuterii şi accesorii vestimentare, vizibilă la baluri, teatru sau promenadă, construiesc un tablou viu, dinamic, plin de culoare, eleganţă şi rafinament“, a declarat Renata Buzău, curatorul expoziţiei. 

vicipas7

Renata Buzău (în rochie albă), curatorul expoziţiei FOTO Iuliana Iulia

Muzeograful, absolvent, printre altele, de Istorie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, mai spune că exponatele evidenţiază mentalităţile, obiceiurile şi stilul de viaţă al membrilor înaltei societăţi româneşti din ultimele trei secole. Pot fi admirate bunuri culturale care i-au aparţinut lui Mihail Kogălniceanu şi fiicei sale, Maria Hermeziu. 

De asemenea, sunt etalate obiecte de patrimoniu care au fost întrebuinţate de doamna Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, precum şi altele din posesia unor mari familii de boieri, precum Burada, Ghica, Krupenski, Mavrogheni şi Moruzi. Practic, ele „prezintă“ aspecte din cotidianul boem al unor vremi trecute. 

Kogălniceanu şi Neamţul 

Muzeograful de la Complexul Naţional Neamţ a mai precizat că manifestarea de la Târgu Neamţ nu putea fi realizată fără colaborarea cu alte instituţii din ţară. Adică Muzeul de Istorie a Moldovei Iaşi, Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu“, Muzeul Unirii, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu“ Bacău, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I“ - Filiala Bacău şi Muzeul de Etnografie Piatra Neamţ. 

vicipas

Porţelanuri de epocă, în unul dintre ele fiind chipul lui Napoleon FOTO Iuliana Iulia

Mihail Kogălniceanu a fost legat şi de oraşul Târgu Neamţ, în actualul cartier la Blebea funcţionând o fabrică de postav a acestuia. Iar în expoziţia din oraşul străjuit de de Ceteatea Neamţ sunt expuse bunuri culturale care au aparţinut familiei personalităţii. Poate fi văzut un serviciu de masă alcătuit din tacâmuri de argint şi farfurii de porţelan, de un rafinament aparte. Alt exponat deosebit este o trusă de toaletă pentru voiaj, alcătuită din zece piese, poziţionate pe un suport special, din piele, toate făcând parte din patrimoniul muzeului din Iaşi care poartă numele renumitului liberal. 

Alte obiecte de veselă, cu decor floral sau înfăţişând scene din Războiul de Independenţă, dar şi personalităţi precum Napoleon Bonaparte, regele Ferdinand I, au fost puse la dispoziţie de Complexul Muzeal „Iulian Antonescu“ Bacău. Pasiunea pentru modă şi bijuterii este şi ea evidenţiată printr-o serie de piese de vestimentaţie. O rochie mov din mătase naturală, specifică perioadei interbelice, sau o manta din catifea maro, dar şi accesorii vestimentare rafinate, precum un jabou (accesoriu constând dintr-un volan de dantelă, mătase, muselină, care se fixa la baza gulerului unei rochii, bluze sau

cămăşi), confecţionat din mătase transparentă, cu broderie aplicată, ce a aparţinut familiei Ghica. 

vicipas1

Tacâmuri şi un servicu de cafea FOTO Iuliana Iulia

Mai este un plastron, partea din faţă, detaşabilă, a unei rochii sau bluze, care constituie o garnitură cu broderie florală şi aplicaţii croşetate la gât şi marginile din faţă. Dintre piesele care completau ţinutele  doamnelor protipendadei este şi o punguţă datată la sfârşit de secol XVIII - începutul de secolul XIX-lea, confecţionată din mărgele negre de lemn, cu fir auriu şi care a aparţinut familiei Burada. 

Tabla şi piesele de şah realizate de un ofiţer român în Siberia 

„La serate, absolut necesar era carneţelul de bal în care reprezentantele claselor privilegiate îşi notau ordinea dansurilor şi partenerii cărora le erau acordate. Un astfel de carnet-notes, având coperţi de fildeş, un creion din argint şi un calendar de mici dimensiuni al anului 1868, poate fi admirat în cadrul expoziţiei găzduite de Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ“, detaliază Renata Buzău. 

Trusă de voiaj din vremuri apuse FOTO Iuliana Iulia

Printre plăcerile protipendadei din veacuri trecute se număra şi consumul de tutun, acest viciu fiind adus în atenţia publicului printr-o varietate de piese muzeale. Între ele un ciubuc ce a aparţinut familiei Krupenski, confecţionat din lemn de trandafir şi cu lulea din argint având aplicaţii decorative sau o cutie pentru ţigări, marca „Musulmana“, realizată la manufactura de tutun „Insula Ada-Kaleh“. În interiorul acesteia încă se mai păstrează o ţigară lungă cu filtru aurit. 

vicipas2

Cutie de ţigări şi ustensile de fumat FOTO Iuliana Iulia

Dintre jocurile de societate practicate de reprezentanţii elitelor, şahul, deşi nu avea caracterul

spectaculos şi facil al jocurilor de cărţi, a devenit treptat o condiţie pentru a accede la o poziţie înaltă în societate. Şi în expoziţia de la Târgu Neamţ este un exponat unic. Tabla şi piesele au fost

realizate de căpitanul Victor Boţocan, ofiţer român în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. 

„În vremea prizonieratului din Siberia, cu mijloacele rudimentare pe care le-a avut la îndemână şi cu mare atenţie pentru detalii, a reuşit să realizeze un joc de şah cu totul deosebit, în care piese reprezintă armatele romană şi dacică, iar pe tablă se pot remarca scene de pe columna lui Traian“, a mai spus Renata Buzău. 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Exhumare a copiilor morţi la „orfelinatul groazei“. Sute de orfani au murit aici, în condiţii suspecte, în comunism

Mari boieri şi mari acte filantropice din veacuri trecute. Constantin Cantacuzino şi Safta Brâncoveanu

Piatra Neamţ



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite