Adevărul depre Peşterile de la Piscul Negru: „Pur şi simplu te poţi îneca”
0
Declarate arie protejată de interes national, Peşterile de la Piscul Negru din Munţii Făgăraş - o serie de cinci cavităţi formate în abruptul Vârfului Piscul Negru - sunt extrem de periculoase pentru cei care visează să le exploreze în ascensiunile lor montane.
Situate în judeţul Argeş, pe teritoriul administrativ al comunei Arefu, misterioasele peşteri de la Piscul Negru care formează rezervaţia de tip speologic sunt formaţiuni străbătute de cursuri de apă, cu cascade şi galerii, în care puţini sunt cei care au pătruns vreodată. Şi tocmai acest aspect îi incită pe amatorii care le văd ca pe o provocare. Autorităţile judeţene le-au promovat recent online subliniind că se pretează turismului de explorare şi aventură, dar e bine de ştiut că pericolele ce-i pândesc pe temerarii care ar încerca să ajungă în ele sunt foarte mari.
Realitatea e că dacă nu esti cel puţin un speolog profesionist (şi chiar atunci când eşti), există un risc uriaş ca o astfel de aventură să te coste viaţa. În momentul de faţă, nici măcar nu e posibilă o astfel de explorare, pentru că galeria de intrare, săpată la baza muntelui de pe versantul drept al Văii Capra, la intersecţia cu valea Izvorului Sec, e prăbuşită. Însă nici după excavarea şi consolidarea puse pe linie de aşteptare, Peşterile de la Piscul Negru nu sunt de vizitat în scop turistic.
Concret, dacă ai ocazia să intri într-una din cele cinci cavităţi şi începe ploaia, te inundă.
"Nu oricine poate intra acolo. Când plouă, se umplu cu apă, sunt inundate. Există un râu subteran care se alimentează din ploile de la suprafaţă. Asta înseamnă ca dacă te prinde ploaia acolo, poţi să mori înecat, mai ales dacă nu ştie nimeni de tine", explică, pentru Adevărul, speologul Gabriel Cazan.
Şi nu e singurul pericol ce te paşte în Peşterile de la Piscul Negru. Gabriel Cazan relatează primele experienţe, de acum mai bine de trei decenii (anii ’80 când se făceau lucrări în galeria de prospecţiune minieră) în aceste peşteri aflate încă în formare şi străbătute de ape subterane.
“Au săpat o galerie de prospecţie. Voiau să vadă ce e acolo (...). Au găsit Peştera 1 - cea mai lungă dintre ele, iar în momentul în care au spart, a năvălit apa. Au lăsat să iasă apa şi au săpat în stânga, au dat de altă peşteră, dar a ieşit şi de acolo apa. Sunt peşteri active, curge râul prin ele, un aspect foarte impotant. Au nişte cascade care ajung şi la opt metri... Şi sunt periculoase. Nu recomand nimănui să meargă acolo (…)”, mai spune, pentru "Adevărul", speologul Gabriel Cazan.
Foto: Gabriel Cazan
„Să stai şi să te uiţi ştiind că dedesubt sunt nişte peşteri..."
În zona rezervaţiei de tip speologic se ajunge dinspre Bâlea, prin spate, sau se urcă din Arefu, dar accesul se face greu de până la gura de intrare.
"În momentul de faţă nu poţi ajunge decât până la intrarea în galerie şi eventual să stai şi să te uiţi ştiind că dedesubt sunt nişte peşteri pe care ai vrea să le vizitezi, dar n-ai cum. Trebuie excavată toată cantitatea aceea de pământ, ca să se refacă galeria şi să se poată intra. Altă intrare nu există. Dar, încă o dată subliniez, riscul e mare. Pur şi simplu te poţi îneca", mai spune, pentru "Adevărul", speologul Gabriel Cazan.
Potrivit montaniarzi.ro, Peştera 1 se găseşte la aproximativ 310 metri de la intrarea în galerie, pe o ramificaţie spre dreapta. Este străbătută de două cursuri de apă şi a fost declarată cea mai lungă din munţii Făgăraş, cu o lungime cartată iniţial la 447 metri, peştera a ajuns, astăzi, la o desfăşurare cunoscută de 791 metri, o denivelare de cca. 43 metri şi o extensie laterală de 182 metri.
În apropierea acesteia se află Peştera 2 (la 348 metri de la intrare), dezvoltată pe aproximativ 150 metri, cu o denivelare de 22 metri.
Peştera 3 se află la 165 metri de la intrarea în galerie şi a necesitat, la început, eforturi considerabile pentru derocare, dezvoltându-se pe ambele părţi ale galeriei, dar în special spre Sud.
"Are 115 metri dezvoltare şi aproximativ şapte metri denivelare, cu o extensie de aproximativ 47 metri. Este în mare parte joasă, strâmtă, cu acces anevoios. Speologii consideră că ea s-a format prin curgere sub presiune şi remodelată apoi prin curgere liberă", precizează montaniarzi.ro.
Peştera 4 e situată între peşterile 3 şi 1 ale galeriei principale, şi se dezvoltă paralel cu acestea. Ca şi Peştera 3, are în general spaţii incomode, greu de parcurs, fiind dezvoltată pe 348 metri şi aproximativ 34 metri denivelare. Peştera 5 se află după Peştera 3, spre Peştera 1, iar pentru a fi accesibilă, a fost nevoie de decolmatări şi derocări succesive pe o galerie ascendentă, ajungându-se astfel la cartarea unei dezvoltări de mai bine de 17 metri şi a unei denivelări de aproximativ 14 metri.
Se încarcă comentariile...
