Căile Ferate Române, pericol public. Trenurile circulă ani de zile fără revizii capitale, pe o reţea dezastruoasă
0
Conform informaţiilor furnizate în exclusivitate pentru „Weekend Adevărul“ de către Agenţia de Investigare Feroviară Română (AGIFER), în perioada 1 ianuarie 2017 –1 iulie 2021, în ţara noastră s-au produs nu mai puţin de 141 de accidente feroviare. În 76 de accidente cauzele au fost reprezentate de starea necorespunzătoare a infrastructurii, iar în două cazuri, cauzele au fost întreţinerea necorespunzătoare a trenurilor.
„Acţiunile de investigare ce sunt în curs de desfăşurare se vor finaliza prin întocmirea rapoartelor de investigare care, conform legislaţiei în vigoare, trebuie finalizate în maximum 12 luni de la data producerii accidentului“, a declarat pentru „Weekend Adevărul“ Mircea Nicolescu, director general AGIFER.
Acum doi ani au fost înregistrate cele mai multe accidente feroviare – în aproape 70% dintre ele cauzele fiind reprezentate de starea necorespunzătoare a infrastructurii. „În anul 2019 au fost deschise şi finalizate 44 de investigaţii ale accidentelor feroviare. În cazul a 30 dintre acestea au fost identificaţi ca factori starea necorespunzătoare a infrastructurii”, a precizat directorul general Mircea Nicolescu.
CFR S.A. a răspuns la solicitarea „Weekend Adevărul” şi a transmis o statistică detaliată, defalcat şi cumulat, privind accidentele feroviare – coliziuni, deraieri, incendii la materialul rulant – produse în România din 1990 până în prezent.
Astfel, din 1990 şi până la începutul lunii septembrie 2021, în România au fost produse 847 de accidente feroviare, dintre care nu mai puţin de 652 au fost deraieri, 155 de incendii la materialul rulant, iar 40 au reprezentat coliziuni. În 1992 au fost cele mai multe accidente feroviare, 48, pe locul doi ca număr de accidente fiind anul 2019, cu 44. Cele mai puţine accidente feroviare, 13, au fost înregistrate în 2009, iar de la începutul acestui an până în septembrie au fost înregistrate 26 de accidente feroviare, conform statisticilor furnizate pentru „Weekend Adevărul“ de către CFR S.A.
Jumătate din reţeaua feroviară necesită reparaţii capitale
După cum au declarat pentru „Weekend Adevărul“ reprezentanţii CFR, lungimea totală a reţelei de cale ferată din România este de 19.784,458 km, iar în ultimii 10 ani au fost reabilitaţi doar 477 km de cale ferată, pe Coridorul IV paneuropean. În prezent sunt în derulare lucrări de reabilitare a infrastructurii pe tronsoanele Km 614-Simeria (141,17 km) şi Braşov-Sighişoara (112 km), în cadrul cărora se vor realiza inclusiv lucrări de modernizare a staţiilor de cale ferată şi a punctelor de oprire aflate pe traseu.
Din totalul de 13.676 km linii curente şi directe de cale ferată din ţara noastră, nu mai puţin de 9.829 km sunt scadenţi la reînnoire (reparaţie capitală), respectiv un procent de 71,87%. „Menţionăm faptul că, stabilirea scadenţei unei secţii de circulaţie pentru lucrări de reînnoire se face în funcţie de mai mulţi factori: starea fizică a elementelor constituente ale suprastructurii căii, traficul zilnic, tonajul brut cumulat (exprimat în milioane de tone brute), clasificarea liniilor (magistrale, principale, secundare) şi nu în funcţie de vechimea mijlocului fix“, au declarat, pentru „Weekend Adevărul“, reprezentanţii Serviciului Comunicare Mass-Media din cadrul CFR SA. Sunt date clare care arată starea jalnică a infrastructurii feroviare din România.
Gara noastră mică şi uitată, din vremea lui Brătianu
O altă problemă majoră: multe dintre gările din România arată dezastruos. Pe întreaga reţea feroviară se află 905 staţii de căi ferate şi halte de mişcare, iar din 2000 până în prezent au fost modernizate sau reabilitate doar 51 de staţii şi halte. CFR SA are în derulare programul de „Modernizare/reabilitare a 47 staţii de cale ferată din România“ – parte integrantă a Programului Operaţional Infrastructură Mare –, ajuns în etapa elaborării studiilor de fezabilitate. Valoarea financiară estimativă pentru elaborarea studiilor de fezabilitate este de 18,12 milioane lei, fără TVA. Însă, aşa cum recunosc reprezentanţii CFR SA, încă nu a fost găsită sursa de finanţare pentru reabilitarea celor 47 de gări: „Ulterior finalizării Studiilor de Fezabilitate se vor efectua demersuri pentru identificarea sursei de finanţare”, au transmis aceştia.
Gara Goleşti, realizată din iniţiativa lui Ion C. Brătianu, a ajuns o ruină, iar peronul arată ca după război FOTO: Denis Grigorescu
La Gara Goleşti din oraşul argeşean Ştefăneşti – fosta Gară Florica, realizată în 1887, la iniţiativa lui Ion C. Brătianu – au fost produse din 2017 şi până în prezent patru accidente feroviare, ultimul fiind pe 1 iunie 2021, după ce un tren a rămas fără frâne. Două dintre accidente, produse în acest an, sunt încă investigate.
Gara Goleşti se află pe traseul Piteşti-Curtea de Argeş, unul frecventat zilnic de mii de călători. Gara Goleşti din Ştefăneşti, aflată la doar câteva sute de metri de Muzeul Goleşti, era o bijuterie acum mai bine de un secol. A fost construită în anul 1887, când s-a dat în exploatare calea ferată Goleşti-Câmpulung Muscel. Gara Florica, aşa cum se numea la vremea aceea, a fost ridicată la iniţiativa lui Ion C. Brătianu, prim-ministru al României, ea numărându-se printre realizările importante din timpul guvernării sale. „Calea ferată Goleşti-Câmpulung a fost proiectată şi construită numai de specialişti români şi la construcţia ei şi-a făcut ucenicia şi Ion I.C. Brătianu, care îşi desăvârşea studiile pentru a deveni inginer feroviar. După 62 de ani de funcţionare sub acest nume, denumirea Gării Florica a fost schimbată de regimul comunist în Gara Goleşti. Numele se menţine şi în prezent“, precizează pentru „Weekend Adevărul“ Lavinia Năstase, fost director al Centrului Cultural Ştefăneşti.
Retrospectiva unui bătrân controlor
Am vizitat Gara Goleşti, iar impresia lăsată a fost că am greşit cumva secolul şi că am nimerit într-o zonă uitată de autorităţi pentru totdeauna. O mare parte din acoperişul clădirii pentru călători este plin de rugină, tencuiala este căzută în zeci de porţiuni, iar geamurile arată ca după război. Practic, ai senzaţia că te afli într-un film de epocă.
La un moment dat, pe peronul Gării Goleşti întâlnim un domn cu chip blând, trecut de ceva ani de prima şi a doua tinereţe, care poartă o haină veche de angajat al căilor ferate. Intrăm în vorbă şi aflăm că e chiar pensionar CFR şi locuieşte în Ştefăneşti. E supărat când vede în ce stare au ajuns şinele şi gara. „Domne, pe vremuri, acu vreo treizeci şi ceva de ani, pe aici era totul ordonat, peronul arăta cum trebuie, nu ca acum, vai de mama lui. Îmi vine să plâng! Cum să laşi aşa în paragină gara făcută de Brătianu?! Ăstora de la putere nu le pasă, pur şi simplu nu le pasă. În toate ţările civilizate transportul cu trenul e foarte important, au reţele de nu-ţi vine să crezi, numai la noi în România a ajuns la pământ. Ca să nu mai zic de toate accidentele astea multe cu trenurile şi de atâtea întârzieri – nu e normal, e trist. Am bilete gratis pe tren şi mă mai duc la fiică-mea, la Bucureşti, dar când văd cum arată trenurile, parcă îmi vine să cobor“, a spus Alexandru P. (73 de ani), fost controlor CFR timp de câteva decenii.
Gara Goleşti nu mai e nici gară pentru noi, nici gară pentru doi FOTO: Denis Grigorescu
După cum au confirmat reprezentanţii CFR SA, „în anul 2000 au fost efectuate lucrări de igienizare exterioare la clădirea de călători în staţia CF Goleşti şi la toaleta publică“. În rest, de 21 de ani, în clădirea de călători nu s-a mai investit vreun leu.
Şi peronul Gării Goleşti este la pământ, fiind plin de gropi, găuri şi denivelări. În numeroase locuri a dispărut asfaltul turnat acum multe decenii şi fâşii neregulate de pământ i-au luat locul. În anul de graţie 2021, Gara Goleşti nu mai e nici gară pentru noi, nici gară pentru doi. E o gară pentru nimeni.
Traverse de cale ferată necorespunzătoare
Am consultat rapoartele de investigaţii finalizate de AGIFER la două dintre cele patru accidente feroviare produse în Gara Goleşti în ultimii patru ani, rapoarte ce arată clar că într-unul dintre accidente infrastructura feroviară necorespunzătoare, iar la celălalt accident, cu un tren deraiat, cauza a fost întreţinerea necorespunzătoare a trenului – accidentul s-a produs în iunie 2017, iar trenul avea scadenţa la revizia capitală în 2010.
Pe 29 ianuarie 2020, în Gara Goleşti a deraiat un vagon aflat în componenţa unui tren de marfă. Vagonul a circulat în stare deraiată aproape 40 de metri. Conform anchetei realizate de către experţii AGIFER, cauza directă a producerii accidentului feroviar a fost constituită de căderea între firele căii a roţii din partea dreaptă a primei osii de la al 27-lea vagon din compunerea trenului, în condiţiile unui ecartament al căii în afara toleranţelor admise în exploatare.
În ianuarie 2020, din cauza unor traverse ce nu mai erau fixate, vagonul unui tren a deraiat 40 de metri în Gara Goleşti FOTO: AGIFER
Cei de la AGIFER detaliază clar în raportul investigaţiei factorii ce au contribuit la accidentul feroviar: „Existenţa a 9 traverse speciale necorespunzătoare, la rând, pe zona producerii deraierii, traverse care nu mai asigurau sistemul de prindere a şinei şi care au permis deplasarea pe direcţie radială a ansamblului şină-placă metalică în sensul creşterii valorii ecartamentului căii, sub acţiunea dinamică a materialului rulant“. Şi cauzele primare sunt scrise negru pe alb: neeexecutarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii periodice a liniilor de cale ferată.
Un tren a circulat şapte ani fără revizia capitală obligatorie
Un alt accident feroviar produs în Gara Goleşti, accident ce se putea solda cu consecinţe extrem de grave, a scos la iveală faptul că un tren de călători a fost lăsat să circule şapte ani fără să îi fie făcută revizia capitală, care era scadentă în 2010. Trenul trebuia retras din circulaţie, însă a fost lăsat să circule fără vreo problemă de către cei de la CFR SA.
Concret, aşa cum arată raportul de investigaţie întocmit de AGIFER, pe data de 7 iunie 2017, un tren de călători a deraiat în Gara Goleşti. Accidentul nu s-a soldat cu victime, iar cauza directă a producerii accidentului a fost funcţionarea necorespunzătoare a echipamentului de frână al trenului. Accidentul s-a soldat cu pagube materiale de 28.000 de lei, reprezentând costurile pentru repunerea pe şine a trenului
În ancheta AGIFER se precizează că factorii care au contribuit la accidentul din iunie 2017 au fost „întreţinerea necorespunzătoare a automotorului, fapt ce a condus la apariţia unor defecte în funcţionarea instalaţiei de frână în momentul efectuării operaţiilor de frânare a automotorului Desiro 2053; menţinerea în exploatare a automotorului Desiro 2053, după realizarea normei de timp pentru efectuarea reparaţiilor planificate”.
Se încarcă comentariile...
