Care a fost primul oraş din România în care s-a răspândit cultul adventist

Primul misionar adventist pe actualul teritoriu al României a fost un fost preot catolic, de origine poloneză, Mihail Bellina Czechowski. Iar primul oraş în care a fost răspândită solia adventistă a fost Piteştiul. Conform mai multor documente din arhivele judeţului Argeş şi din presa vremii, în anul 1870, pastorul de origine poloneză Mihail Czechowski a venit la Piteşti pentru a predica adevărurile biblice.

Primul misionar adventist pe actualul teritoriu al României a fost un fost preot catolic de origine poloneză, Mihail Bellina Czechowski, care îmbrăţişase convingerile adventiste în 1856

În 1870, Piteştiul a fost primul oraş din România în care pastorul de origine poloneză Mihail Czechowski a predicat adevărurile biblice, aşa cum le practica Biserica Adventă. Ca urmare a conferinţelor religioase publice ţinute de pastorul M. B. Czechowski la Piteşti, ia fiinţă un grup de credincioşi Adventişti de Ziua a Şaptea, printre care şi inginerul Toma Aslan şi familia sa. Un an mai târziu se va alătura grupului de credincioşi un alt inginer, Lucian de Prato şi soţia sa, fapt ce va da consistenţă grupului acesta de credincioşi adventişti, grup ce va creşte şi-şi va continua activitatea, chiar după dispariţia lui Czechowski.

În 1931, pastorul P. H. Hermann scria în revista franceză ”Les Signes des Temps”: „România este prima ţară din sud-vestul Europei şi a patra ţară din Europa, în care a ajuns solia adventă. Acelaşi evanghelist polonez, care a venit din America în Elveţia, în anul 1864, răspândind solia adventă pentru prima dată în Europa, a venit de asemenea şi în România. Piteşti a fost primul oraş din România în care s-a vestit acest adevăr şi de unde s-a răspândit în toată ţara…”.

Câţi adventişti sunt în România şi pe glob

25 de milioane de membri numără Biserica Adventistă la nivel mondial, fiind prezentă în 206 ţări de pe glob. Confrom site-ului oficial al bisericii, adventismul este una dintre religiile cu cel mai rapid ritm de expansiune, în fiecare an mişcarea religioasă crescând cu un milion de membri.

Conform ultimului recensământ, în România trăiesc astăzi peste 80.000 de adventişti de ziua a şaptea.

Ce înseamnă „adventist de ziua a şaptea“? Numele vine de la cuvântul din limba latină „adventus“, care înseamnă „venire“. Adventiştii sunt, aşadar, cei care aşteaptă împlinirea profeţiei biblice cu privire la a doua venire a Mântuitorului.

De ce de ziua a şaptea? Pentru că adventiştii cred în învăţătura originală a Bibliei, conform căreia ziua a şaptea a fost ziua în care Dumnezeu s-a odihnit după ce a creat lumea cu tot ce este pe ea.

Istoria Bisericii Adventiste a pornit de la o „mare dezamăgire". În 1840, predicatorul baptist William Miller (din Massachusetts, SUA) a început să studieze pe cont propriu Biblia si în special cartea profetului Daniel. A strâns mai multe informaţii din Biblie şi a ajuns la concluzia că a doua venire a lui Hristos va avea loc în anul 1844. El a postulat şi o dată la care acest lucru urma să se petreacă: 22 octombrie 1844. Mişcarea religioasă care s-a constituit în jurul acestei profeţii a trăit o mare dezamăgire după ziua cu pricina. O cercetare mai amănunţită a adepţilor lui Miller a relevat faptul că făcuseră o greşeală de interpretare a datelor şi că, în realitate, la 22 octombrie 1844 Iisus Hristos şi-a început lucrarea de Mare Preot în sanctuarul din Ceruri. Pornind de la această bază, trei dintre urmaşii lui William Miller, Joseph Bates şi soţii James şi Ellen White au pus bazele noii „Biserici Adventiste de Ziua a Şaptea“. Ellen White este autoarea a peste 40 de cărţi pe care adventiştii de ziua a şaptea le consideră mărturii revelate de Dumnezeu.