Ce se întâmplă în creier când consumi droguri şi cum se formează credinţa iraţională că nu mai poţi trăi fără ele

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De la o simplă escapadă în lumea drogurilor şi până la dependenţă nu e decât un pas, îi avertizează specialiştii pe cei care încă mai cred că au situaţia sub total control atunci când vor doar să încerce prafurile. Puţini dintre cei care intenţionează „doar să guste” drogurile ştiu cu adevărat ce le poate aduce, dincolo de plăcere, această tentativă.

„Una dintre cele mai «toxice relaţii» ce afectează persoana în toate domenile vieţii este dependenţa de droguri. Dependenţa de droguri se referă la utilizarea repetată a unor cantităţi periculoase de droguri şi apariţia simptomelor de sevraj atunci când persoana întrerupe utilizarea drogurilor. Efectele utilizării acestor substanţe sunt complexe şi profunde, resimţite atât la nivelul funcţionarii fizice a organismului, cât şi psihologic şi social”, explică, pentru Adevărul, psihologul Ionuţ Ghiugan.

Pledoariile împotriva consumului de droguri încearcă, uneori cu succes, alteori fără, să-i ţină departe de aceste experienţe pe „temerarii” care îşi imaginează că le pot face faţă, iar argumentele cu care sunt susţinute sunt deja arhicunosute.

„Utilizarea drogurilor schimbă fundamental şi, uneori, ireversibil dinamica relaţionării individului în plan familial şi personal. Cei din jurul dependentului asistă în multe cazuri neputincioşi la degradarea fizică şi psihologică a acestuia, trăind, astfel, adevărate drame existenţiale”, mai spune psihologul.

Mai puţin cunoscute sunt însă mecanismele prin care se ajunge de la escapadă la dependenţă. Un drum nu atât de lung precum şi l-au imaginat cei cărora socoteala de acasă nu le-a ieşit cu cea din faţa prafurilor.

„Utilizarea drogurilor produce schimbări importante la nivelul funcţionarii creierului, modificări ce afectează profund mecanismele psihologice ale persoanei dependente, implicate în percepţia, evaluarea şi adaptarea la mediul exterior”, explică specialistul.

Realitatea e percepută distorsionat de la prima încercare

Începutul aduce prima revelaţie şi cea mai plăcută din lungul şir ce la final nu mai are nimic de-a face cu mirajul primei tentative. „Iniţial mulţi adolescenţi sau tineri încep să consume droguri pentru a face faţă situaţiilor existenţiale stresante sau ca o modalitate de autotratament şi autocunoaştere. După ce obţin informaţii din mediul social (cunoştinţe, prieteni, etc.) sau din alte surse cvasi-ştiinţifice privind efectele “benefice” şi lipsa pericolelor legate de consum, încep să utilizeze drogurile. Ulterior se creează dependenţa fizică şi psihologică, persoana devenind obsedată să consume substanţa ce produce efectele deja cunoscute de organism”, mai spune Ionuţ Ghiugan.
 

Impactul direct pe care drogurile îl au asupra creierului duce la o percepţie distorsionată a realităţii, mult mai roz decât cea experimentată anterior. Explicaţia constă în faptul că drogul acţionează asupra sistemului limbic al creierului, secreţia de dopamină se suplimentează de până la 10 ori, ceea ce creează o plăcere euforică, pe care consumatorul şi-o mai doreşte o dată, şi încă o dată, şi încă o dată.

În încercarea creierului de restabilire a echilibrului apare sevrajul

„În momentul în care consumul devine obişnuinţă şi nevoie absolută, individul are deja formată credinţa iraţională că nu poate funcţiona “optim” sau exista fără a folosi droguri”, precizează renumitul psiholog.

Starea de sevraj survine pe fondul încercării eşuate a creierului de a-şi regăsi echilibrul la încetarea administrării drogului. Nevoia individului de a-şi calma durerea sau chiar depresia instalate în acest context îl împinge cu ochii închişi spre următoarele doze.

Se creează astfel un cerc vicios, arată cercetările, pentru că, oferindu-i alternativa facilă, creierul „uită” să mai producă singur dopamina de care are nevoie, iar din acest moment se poate vorbi de dependenţă fizică. Şi mai grav este că nu se va mai mulţumi decât pe o scurtă perioadă cu doza anterioară şi va avea nevoie de o tot mai mare cantitate.

De aici până la abuz drumul e şi mai scurt decât cel de la tentativă la dependenţă. „Din păcate, adolescenţii şi tinerii reprezintă categoria de risc cea mai afectată de consumul de droguri. Creierul persoanei sub vârsta de 25 de ani este în curs de dezvoltare şi nu este pe deplin maturizat. Consumul repetat de droguri pentru această categorie de vârstă poate avea efecte deosebit de negative asupra capacităţii persoanei tinere de a îndeplini funcţiile esenţiale vieţii şi a se adăpta optim la existenţă. Pentru această categorie riscul de a dezvolta tulburări psihice asociate consumului de droguri este foarte ridicat (depresie, anxietate, tulburare bipolară, tulburări de gândire, tulburări de personalitate)”, precizează Ionuţ Ghiugan.

Specialistul atrage încă o dată atenţia asupra riscurilor pe care le presupune „descoperirea” drogurilor şi explică de ce un rol important în ţinerea adolescenţilor departe de aceste substanţe îl are familia.

„Abuzul de droguri este o problema gravă, iar cea mai eficientă metodă de tratament este prevenţia. Este important ca părinţii să vorbească deschis cu copiii lor despre consumul de droguri şi consecinţele devastatoare ale acestuia. Copiii trebuie învăţaţi să gândească atunci când se confruntă cu astfel de tentaţii moderne şi să adopte un comportament adecvat. Investind timp, iubire şi încredere în relaţia părinte-copil, vom reuşi să protejăm copiii şi să-i pregătim pe viitorii adulţi să facă faţă unor astfel de situaţii negative ce pot să le schimbe fundamental viaţa”, încheie psihologul Ionuţ Ghiugan.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite