Cea mai veche construcţie civilă din Câmpulung are aproape 300 de ani. Ce destinaţie are acum conacul
0
Vila Ştefănescu din Câmpulung Muscel, transformată în muzeu, atrăgea, în anul 1928, atenţia specialiştilor în arhitectură, graţie proiectului de restaurare realizat de unul dintre cei mai celebri arhitecţi români.
Monument de arhitectură din secolul al XVIII-lea, construit în stil muscelean, cu parter şi etaj, Casa Ştefănescu din strada Republicii nr. 5 este cea mai veche construcţie civilă a Câmpulungului.
"Clădirea a fost construită în anul 1735 de către tetrilogofătul Ştefănescu, ultimul proprietar fiind avocatul Gheorghe Ştefănescu, de aici şi numele vila <<Gică Ştefănescu>>”, se arată pe pagina oficială a Muzeului Municipal Câmpulung
Imobilul care găzduieşte Secţia de etnografie şi artă populară a Muzeului Municipal este şi un veritabil monument de artă veche românească.
Cămine arhaice din teracotă smălţuită şi mobilier rustic
Emblematicul imobil a fost restaurat în anul 1928 de către celebrul arhitect câmpulungean Dumitru Ionescu Berechet (al cărui portofoliu de lucrări conţine peste 400 de proiecte impresionante prin diversitate), cel care din 1930 până în 1963 a fost arhitectul-şef al Patriarhiei Române, timp în care a proiectat peste 100 de biserici noi.
De altfel, Dumitru Ionescu Berechet şi-a şi luat doctoratul în arhitectură cu lucrarea care a vizat Vila Ştefănescu, pentru care a primit şi premiul Salonului oficial de profil.
Vila Ştefănescu Foto: Muzeul Municipal Câmpulung
"Clădirea a căpătat aspect de locuinţă tipică din zona Muscel, având două etaje şi un foişor larg, cu stâlpi din lemn sculptat si acoperişul din şiţă. În interior se găsesc camere cu bolţi arcuite, uşi cu ancadramente din piatră sculptată şi ferestre cu vitralii pe teme istorice. Se păstrează de asemeni căminele arhaice din teracotă smălţuită şi mobilierul rustic, specific satului muscelean", precizează Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu.
La două decenii de la premierea din cadrul Salonului oficial de arhitectură, vila Gică Ştefănescu a fost donată Academiei Române pentru a fi transformată în muzeu.
În anul 1952, aici este reorganizat Muzeul Orăşenesc Câmpulung cu colecţiile istorie, ştiinţele naturii, artă populară, artă plastică, iar 26 de ani mai târziu, în 1977, devine Secţia de etnografie şi artă populară a aceluiaşi muzeu.
Secţia de etnografie/Vila Ştefănescu Foto: Muzeul Municipal Câmpulung
Cei care o vizitează pot vedea aici interioare ţărăneşti specifice zonei Muscel, colecţii impresionante de ceramică şi port popular specific zonei, dar şi diverse obiecte specifice multiplelor ocupaţii tradiţionale din mediul rural care conturează o imagine aproape completă a Muscelului tradiţional.
Secţia de etnografie/Vila Ştefănescu Foto: Muzeul Municipal Câmpulung
De altfel, chiar lângă clădire poate fi admirată statuia unei ţărănci ce poartă o maramă specifică Muscelului, o lucrare semnată de cunoscutul sculptor Constantin Baraschi, originar din oraşul Câmpulung.
Foto: Muzeul Municipal Câmpulung
Vă recomandăm să mai citiţi:
Primăriţa Elena Lasconi, copilotul lui Mihai Leu într-un Ferrari de curse. Edilul a primit casca de la robotul construit de puştii Colegiului Naţional Dinicu Golescu.
Se încarcă comentariile...
