Cele mai eficiente plante energetice care pot fi cultivate în România. Cât de rentabile sunt culturile de salcie sau de salcâm
0
Cultivate pe scară largă în Europa de Vest, plantele energetice încep încet-încet să prindă şi în România. Asta deoarece aceste plante sunt eligibile pentru schemele de plăţi directe şi pentru ajutoarele de stat. În încercarea de a reduce emisiile de carbon, Comisia Europeană propune ca până în 2020, o cincime din energia produsă să provină din surse regenerabile. Aflaţi din materialul următor care sunt cele mai eficiente plante energetice.
La ora actuală, în România sunt vaste suprafeţe de teren necultivat, iar o mare parte din aceste terenuri ar putea fi folosită fără probleme pentru culturile energetice, fără ca terenurile să aibă nevoie de lucrări speciale pentru a le îmbunătăţi. În urma unei minime prelucrări, energia rezultată din valorificarea biomasei produse – termică, biocombustibili, biogaz – poate fi introdusă treptat în sistemul de distribuţie a energiei existente.
După cum spune inginerul silvic George Ionescu, o plantă energetică foarte eficientă este salcia energetică. ”Salcia energetică este o plantă cu creştere rapidă (3,0-3,5 cm/zi) şi care dispune de o putere calorică ridicată: 18.000 – 19.000 kJ/kg. Înfiinţarea plantaţiei de salcie energetică nu reprezintă o investiţie tocmai ieftină (2 300 – 2 800 euro/ha), dar în trei ani se amortizează”, precizează George Ionescu.
Şi înfiinţarea unei plantaţii de salcâm, o altă plantă energetică, este rentabilă. ”Salcâmul este singura cultură la care recoltarea se face iarna. Recomand înfiinţarea plantaţiilor de salcâm în regim agroforestier, pentru că acest regim nu se supune rigorilor stricte ale Codului Silvic. Un foarte mare avantaj al culturii de salcâm este că se pretează la cele mai sărace soluri, chiar şi în zone accidentate”, spune George Ionescu.
Puieţii de salcâm se prind uşor odată plantaţi, iar viteza lor de creştere este impresionantă – de 2-2,5 metri pe an. Aşa se şi explică de ce prima recoltare se face chiar din primul an. Mai mult, din anul doi de la plantare, pentru că salcâmul lăstăreşte puternic, cantitatea de biomasă obţinută se dublează de la 8-9 tone/ha la 20 tone/ha. Producţia de biomasă se va stabiliza la 20 de tone/ha din anul trei, cu randament constant timp de 20 de ani. După cum ne-a declarat George Ionescu, ”La un calcul simplu, de pe un hectar de salcâm se obţin 350-400 de tone de biomasă în 20 de ani. În prezent, preţul de referinţă pentru biomasă este cel al Regiei Naţionale a Pădurilor, de 40 de euro/tonă, iar costul de producţie este undeva la maximum 14/euro pe tonă”.
Copacul prinţesei (Paulownia) este copacul de esenţă tare cu creşterea cea mai rapidă. Pentru a exista rentabilitate este recomandat să se înceapă afacerea cu cel puţin un hectar de teren. Pentru fiecare hectar de teren plantat cu Paulownia trebuie investiţi minimum 3.000 de euro.
Datorită potenţialului energetic, camelina este o plantă ce poate fi utilizată ca materie primă în obţinerea biokerosen-ului. Un hectar cultivat cu camelină poate da peste 2.000 kg de seminţe, din care, după rafinare, se obţin între 650 şi 680 kg de biokerosen. Costurile pentru înfiinţarea unui hectar nu depăşesc 1.000 de lei, fiind mai reduse decât în cazul rapiţei.
Te-ar putea interesa şi:
Se încarcă comentariile...
