Piteşti

articolul anterior articolul urmator

„Chei spre Rai”. Ce atracţii unice în lume are Dâmbovicioara, prima comună din Argeş declarată staţiune turistică de interes naţional

9
27 Jun 2020 12:21:16
Autor: Denis Grigorescu
Peisajele splendide abundă la Dâmbovicioara FOTO: Centrul de Informare Turistică Dâmbovicioara
Peisajele splendide abundă la Dâmbovicioara FOTO: Centrul de Informare Turistică Dâmbovicioara

Aflată pe culoarul Rucăr-Bran, la poalele Munţilor Piatra Craiului, comuna argeşeană Dâmbovicioara este o destinaţie aleasă de tot mai mulţi români şi de străini curioşi să descopere istorii vechi şi peisaje splendide.

„Chei spre Rai“, aşa se recomandă turistic Dâmbovicioara, prima comună din judeţul Argeş care a fost declarată o staţiune turistică de interes naţional. De promovarea online se ocupă Raluca Busioc, o tânără angajată la Centrul de Informare Turistică Dâmbovicioara. 

Raluca a creat chiar şi o pagină de Facebook specială, intitulată „Dâmbovicioara Turistică“, pe care s-au strâns până acum aproape 4.000 de fani, iar pagina Centrul de Informare Turistică Dâmbovicioara, de pe aceeaşi reţea de socializare, are peste 7.000 de urmăritori. 

Raluca administrează ambele pagini şi este foarte activă: postează constant şi scrie cu pasiune despre numeroasele atracţii din zonă, răspunzându-le cu promptitudine celor interesaţi şi curioşi de acest colţ de Românie pitorească.

 Avantaje: apă curentă, fibră optică, gaze, asfalt 

Raluca Busioc are material suficient ca să laude comuna. În ultimii ani, Dâmbovicioara, o aşezare rurală cu 5.000 de locuitori, a cunoscut o dezvoltare fără precedent. „Zona reprezintă o oază de relaxare pentru turistul dornic să evadeze din aglomeraţia urbană, un colţ de rai care încă mai păstrează intactă frumuseţea pură a naturii montane. În ultimii ani, localitatea s-a dezvoltat constant din punct de vedere turistic. Asta datorită aerului ozonificat, dar şi a prezenţei unui număr semnificativ de obiective istorice, geografice şi naturale“, spune tânăra.

Pasiunea Ralucăi Busioc pentru această zonă a început în 2007, după terminarea facultăţii. „N-am reuşit să mă acomodez la oraş – respectiv în Piteşti, unde am terminat facultatea – şi-am început să visez la o activitate similară celei de acum. Nu aveam în gând ceva concret şi nici nu aveam vreo experienţă în acest sens. Din 2008, când am început colaborarea la punctul turistic din zonă, strategia folosită a fost de a promova ceea ce avem deja: peisaje, tradiţii populare, oameni, preparate culinare, dar mai ales viaţa la ţară, un trai care este din ce în ce mai căutat de turişti. În colaborare cu alţi parteneri, am avut diverse proiecte frumoase care mi-au oferit experienţă şi dorinţa de a face şi mai mult pentru satul natal“, povesteşte tânăra.

Raluca Busioc, tânăra care promovează constant cu pasiune comuna FOTO: arhiva personală

Comuna beneficiază de utilităţi, aşa încât musafirii să nu ducă prea mult dorul traiului modern de la oraş. „Avem o creştere importantă a numărului de turişti, inclusiv de peste hotare. O familie din Franţa a făcut o construcţie la noi. O firmă din Malta vrea să facă un cartier rezidenţial de 35 de hectare în comună. Lucrurile au evoluat extraordinar de mult la Dâmbovicioara. Toate locuinţele din comună au apă curentă, avem fibră optică, avem gaze, nu există cale de acces care să nu fie asfaltată“, precizează primarul din Dâmbovicioara, Dumitru Secăreanu.

Drum liber către Bucegi

Situată în nordul judeţului, la graniţa cu Braşovul, comuna este ultima localitate argeşeană aflată pe Culoarul Rucăr-Bran, fiind localizată la 30 de kilometri de Câmpulung Muscel şi la 55 de kilometri de oraşul Braşov. Comuna este alcătuită din trei sate: Podu Dâmboviţei, Dâmbovicioara şi Ciocanu, toate fiind adevărate destinaţii turistice pentru iubitorii muntelui, tradiţiilor şi obiceiurilor Argeşului de Nord.

Satul Podu Dâmboviţei este situat la şoseaua naţională, pe DN73 (Piteşti-Braşov), la 5 kilometri de Rucăr, fiind principala poartă de acces către o serie de trasee turistice ce duc către Munţii Iezer-Păpuşa, Piatra Craiului, Bucegi şi Leaota. Numele satului de la confluenţa Dâmboviţei cu Dâmbovicioara şi Valea Cheii este legat de existenţa unui străvechi pod de lemn peste apa Dâmboviţei, care înlesnea circulaţia pe drumul dintre Câmpulung şi Braşov, fiind intens folosit de negustori.

De la Dâmbovicioara se poate ajunge în Piatra Craiului FOTO: Centrul de Informare Turistică Dâmbovicioara

La poalele Munţilor Piatra Craiului, pe culoarul Rucăr-Bran, comuna este localizată în bazinul hidrografic al râului Dâmbovicioara, cuprinzând inclusiv punctul de vărsare în Dâmboviţa. Altitudinea celor trei sate ce formează comuna variază între 600 de metri – Podu Dâmboviţei – şi 1.200 de metri – satul Ciocanu. Extrem de spectaculos este faptul că din anumite locuri ale satului Ciocanu se poate admira în toată splendoarea atât masivul Bucegi, cât şi masivul Piatra Craiului.

O fortificaţie medievală de interes naţional

Cetatea Oratea datează din secolul XIV FOTO: Centrul de Informare Turistică Dâmbovicioara

În comuna Dâmbovicioara se află situl arheologic, din secolele II şi III e.n., al aşezării romane de la Podu Dâmboviţei, aflat la o distanţă de 1,5 kilometri nord, şi Cetatea Oratea din Dealul Sasului, ce datează de la mijlocul secolului XIV.

Cetatea si-a pus amprenta în zona Dâmbovicioarei ca punct vamal: din Ţara Românească intrau spre Braşov produse precum grâu, secară, foarte mult peşte, piei de animale, miere, ceară, bumbac luat de la turci, iar de la Braşov venau fier, oţel, arme, postav, catifea, pantofi şi argintărie.

Se spune că cetatea era prevăzută cu un pod mobil care era coborât numai atunci când carele intrau la vămuire. Construcţia ei a început în jurul anului 1330, fiind ridicată de oamenii care locuiau în împrejurimi, după cum precizează localnicii. Alţii sunt de părere că o mână de ajutor au primit chiar de la cavalerii teutoni. Tipologic, Cetatea Oratea corespunde fortificaţiilor de mici dimensiuni, al căror rol era de a străjui căi de acces sau puncte strategice importante.

La fel ca cetatea, de interes naţional sunt considerate şi şase cruci de piatră, dintre care una din secolul XVII, aflată în satul Ciocanu, pe drumul spre Şirnea. Celelalte cinci – datate în 1692, 1710, 1711 şi secolul XVIII – se află în zona satului Podu Dâmboviţei.

Alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Argeş ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură şi se află în Podu Dâmboviţei: podul lui Brâncoveanu şi Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“.

Cea mai înaltă crească calcaroasă din România

Comuna Dâmbovicioara se află în Parcul Naţional Piatra Craiului, alături de localităţi precum Zărneşti, Moeciu – satele Măgura şi Peştera, Bran şi Rucăr. Principala atracţie o constituie creasta calcaroasă, cu o lungime de 25 de kilometri, ce atinge altitudinea maximă la Vârful La Om (Piscul Baciului), 2.238 de metri. Ea reprezintă cea mai lungă şi mai înaltă creastă calcaroasă din ţară.

Dintre formele de relief carstic ce pot fi vizitate, cele mai cunoscute sunt: Acul Crăpăturii şi Orga Mare în partea nordică, Turnurile Dianei şi arcadele de la Zaplaz în partea centrală şi Marele Grohotiş şi Cerdacul Stanciului în partea sudică. Peştera de la Colţii Chiliilor, care adăpostea localnicii în secolul al XV-lea, în timpul invaziilor turceşti, alături de Peştera Dâmbovicioarei sunt cele mai vizitate peşteri din cadrul Parcului Naţional Piatra Craiului.

Peştera pictată de Nicolae Grigorescu

Cheile Dâmbovicioarei au un aspect impunător şi fac parte dintr-o serie de cel puţin 20 de chei situate în bazinul hidrografic al Dâmboviţei. Râul Dâmbovicioara, care izvorăşte de pe versantul sudic al Vârfului La Om, din munţii Piatra Craiului, este unul dintre afluenţii Dâmboviţei şi a săpat un adevărat canion, lung de 8 kilometri, care, în unele porţiuni, are pereţi verticali ce depăşesc 200 de metri înalţime.

Cheile Dâmbovicioarei, o atracţie unică FOTO: Centrul de Informare Turistică Dâmbovicioara

Aflată pe teritoriul satului Dâmbovicioara, Peştera Dâmbovicioara a apărut ca urmare a acţiunii apelor care traversează masivul Piatra Craiului, Munţii Făgăraş şi Leaota. În cursul lor, acestea au format văi adânci şi înguste, conducând la apariţia unui peisaj deosebit, apreciat de turiştii care vizitează zona. Golul subteran este format dintr-o galerie lungă de 250 de metri, cu un traseu ascendent. Peştera Dâmbovicioara a fost descoperită acum mai bine de 400 de ani, în 1579, şi este electrificată din 1980. În plus, este primul fenomen carstic ce a servit drept model celebrului pictor Nicolae Grigorescu, pentru tabloul „Peştera Dâmbovicioarei“.

Turişti la şezătoare

Din luna mai 2016, în cadrul Centrului de Informare şi Promovare Turistică Dâmbovicioara, administrat de primăria Dâmbovicioara, Raluca Busioc a demarat proiecte ce vizează intensiv interacţiunea dintre localnici şi turişti, a promovat costumul popular şi obiectivele turistice din zonă şi a încheiat parteneriate cu asociaţii şi agenţii de turism pentru organizarea evenimentelor.

Ferma de vaci Dealul Sasului FOTO: Centrul de Informare Turistică Dâmbovicioara

Unul dintre conceptele preferate este dezvoltarea şi adaptarea la vremurile noastre a şezătorilor de altădată, evenimente care-i încântă pe vizitatori şi reuşesc să menţină vie o veche tradiţie. „Cu ajutorul doamnelor din zonă, la anumite sărbători, am organizat şezători la care am invitat şi turiştii. De asemenea, în cadrul acestor evenimente am pus accent şi pe produsele tradiţionale şi obiceiurile specifice zonei“, spune Raluca Busioc.

„Ni s-a spus că am oferit emoţie prin intermediul poveştilor spuse de către localnici, al atmosferei create şi prin prezentarea costumului popular, care are o valoare inestimabilă. De asemenea, o confirmare din partea oaspeţilor a fost că reuşim cu succes să le aducem aminte de copilărie, de simplitatea de altădată, de viaţa trăită lent şi autentic“, continuă tânăra, explicând că nu sunt ratate niciodată sărbători precum 1 Decembrie, Sfânta Maria, Ziua Iei şi Dragobetele.

Dâmbovicioara, comuna frumoasă ca un colţ de Rai FOTO: Centrul de Informare Turistică Dâmbovicioara

De asemenea, au fost demarate proiecte pe teme istorice, de ecologizare, de refacere a marcajelor turistice şi competiţii sportive. Toate aceste proiecte nu ar fi fost posibile fără colaborarea cu oameni implicaţi, care îşi doresc să dezvolte zona, menţionează Raluca Busioc. Unul dintre proiectele dragi este introducerea comunei Dâmbovicioara în circuitul „Cele mai frumoase sate“, organizat de o agenţie de turism din Bucureşti. Acest circuit presupune popasul prin diferite sate din România şi participarea la o activitate specifică zonei. La Dâmbovicioara, doamnele din zonă le prezintă turiştilor o expoziţie de costume populare. Fiecare ie cusută are o poveste anume, iar simbolurile şi culorile folosite pe ii sunt diferite, în funcţie de scopul utilizării lor.

O floare unică în lume

Atracţiile speciale sunt drumeţiile mai puţin cunoscute din interiorul zonei. Sunt drumeţii uşoare, potrivite pentru orice categorie de turişti, şi care oferă peisaje foarte frumoase. Recomandarea este ca turiştii să fie însoţiţi de un localnic, pentru a afla şi povestea locurilor prin care trec. Un exemplu de astfel de drumeţie este: Cheile Dâmbovicioarei - Păstrăvăria Dâmbovicioara - Zanvele - Dealul Sasului. Este o drumeţie de aproximativ o oră şi are o privelişte minunată către Piatra Craiului. Într-un astfel de periplu pot fi admirate pajişti cu flori unice în lume, cum ar fi Garofiţa Pietrei Craiului, care se găseşte numai în zona Dâmbovicioara.

Posibilităţi de cazare

Când vine vorba de cazare, comuna Dâmbovicioara are numeroase oferte. În total, sunt 32 de pensiuni acreditate de Ministerul Turismului, acestea însumând 610 locuri. Preţul mediu este de 100-130 lei/ cameră dublă/ noapte, în funcţie de numărul de margarete al pensiunii.

Preparate tradiţionale din Argeş

Bulzul ciobănesc, un preparat delicios FOTO: Raluca Busioc

Reţetele tradiţionale recomandate în meniurile personalizate pentru grupurile de turişti care vin în comuna Dâmbovicioara sunt: tochitura de oaie, bulzul ciobănesc, urdaşul, plăcinta cu urdă dulce şi stafide şi gogoşile. De asemenea, preparatele extrem de căutate la restaurantele din Dâmbovicioara sunt papanaşii cu smântână şi dulceaţă, păstrăvul, pastrama de oaie, carnea de porc la garniţă şi brânzeturile.

Raluca Busioc divulgă şi o reţetă inedită de urdaş: „Se căleşte ceapa în puţin unt şi se adaugă urda. Se lasă să se călească până scade zeama, se adaugă ouăle bătute (două ouă la 1 kilogram de urdă), mult mărar tocat, iar la final, sare şi piper după gust“.

În ultimii ani, numărul de turişti a crescut foarte mult, iar interesul lor pentru experienţe în Dâmbovicioara este din ce în ce mai mare. „Drept urmare, avem colaborari cu agenţii de turism pentru evenimentele cu caracter tradiţional.“

Pe aceeaşi temă:

Miss Oaia, concursul unic ţinut în „mini-Australia“ României. Cum arată comuna în care sunt crescute peste 30.000 de oi

VIDEO Singurul oraş din România inclus în topul celor mai sigure destinaţii de călătorie din Europa

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

9 Comentarii

Andrei Crisan
27.06.2020, 12:58:02

Foarte frumoasa zona; pacat ca unde e mai frumos vine Romanul si tranteste o violaca mov cu 6 etaje si gard de inox; doar se stie ca turistul mioritic nu se simte bine la munte decat daca sta la bloc, sa se simta ca acasa in Drumul Taberii. Daca nu ma credeti, intrati pe google street view si uitati-va la Borsa si la felul in care omanenii in Maramures in general isi demoleaza casele traditionale (si portile celebre) sa-si faca vile colorate model Chitila.

+3 (3 voturi)
Andrei Crisan
27.06.2020, 13:05:28

viloaca* Desi viloacele mov violeaza simtul estetic, deci merge scaparea Freudiana.

+1 (1 vot)
inuendo
27.06.2020, 13:24:34

Și ca să-și facă viloace, taie pădurile...

+1 (1 vot)
Azzumbo Jo
27.06.2020, 13:52:27

Andrei Dambovicioara e in cu totul alta parte decat Borsa. Nu prea sunt viloace mov pe acolo, chiar deloc.

+1 (1 vot)
t mihai
27.06.2020, 17:04:23

Deci pâna la urma, ce atracţii UNICE ÎN LUME are Dâmbovicioara ? Grofita, fortificaţie medievală de interes naţional, cea mai înaltă CREASCĂ (?) calcaroasă din România, posibilităţile de cazare sau preparatele tradiţionale din Argeş ?

+1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (9)

Modifică Setările