Cinci oameni de afaceri cer în instanţă CNAIR să ţină deschis Transfăgărăşanul şase luni pe an: „Închiderea este un dezastru pentru turism“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De aproape patru luni, cinci operatori de turism se judecă cu CNAIR, cerând ca Transfăgărăşanul să fie deschis şase luni pe an, şi nu patru luni ca până acum. Omul de afaceri Dumitru Grecu, iniţiatorul procesului şi unul dintre cei mai mari promotori ai Transfăgărăşanului, ne-a spus mai multe legat de motivele procesului şi privind pierderile de milioane de euro cauzate de deschiderea doar 4 luni pe an a Transfăgărăşanului.

Procesul a fost deschis pe data de 2 mai la Tribunalul Argeş, are următorul termen în octombrie şi are drept cauză nemulţumirea a cinci firme argeşene din domeniul turismului, cauzată de faptul că turiştii nu au cum să ajungă la unităţile de cazare din cauza închiderii drumului de către CNAIR.

Cinci operatori de turism din judetul Arges care detin firme în zona Transfăgărăşan, au chemat în judecată Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) cerând modificarea regulamentului de funcţionare a DN 7C – Transfăgărăşan ce permite ca porţiunea de maximă frumuseţe a drumului să rămână după iarnă închisă, inclusiv în luna iunie a fiecărui an.

Unul dintre cele mai importante obiective turistice din România şi descris de cei de la Top Gear cel mai frumos drum din lume, Transfăgărăşanul este închis timp de 8 luni pe an pe o porţiune de 27 de kilometri.

”Vă dau un exemplu legat de importanţa Transfăgărăşanului. În cele aproape patru luni în care Transfăgărăşanul este deschis, noi facem 60% din cifra de afaceri dintr-un an. Eu, de bine de rău, am un hotel pe malul lacului Vidraru care funcţionează tot timpul anului. Dar 90% dintre pensiunile din zonă funcţionează doar atunci când este deschis Transfăgărăşanul. În zonă sunt peste 100 de pensiuni. Este un dezastru pentru turism închiderea Transfăgărăşanului timp de opt luni. Dacă ar fi deschis şi în lunile mai şi iunie ar însemna foarte mult pentru turismul din zonă. Şi asta pentru că luna iunie este cea mai frumoasă lună pe Transfărăgărăşan”, spune Dumitru Grecu.

”Sunt milioane de euro pierderi pentru că Transfăgărăşanul e închis opt luni pe an”

Imagine indisponibilă

Omul de afaceri Dumitru Grecu (foto sus) mai precizează că ”dacă Transfăgărăşanul ar fi deschis din mai, toate cele peste o sută de pensiuni ar funcţiona automat două luni în plus. Ar însemna practic o creştere cu minimum 50% a veniturilor. Sunt milioane de euro pierderi din cauză că Transfăgărăşanul este închis opt luni pe an. Şi vorbesc aici atât de pierderi directe, cât şi indirecte: sunt restaurante, sunt mici meşteşuguri, tot felul de activităţi ce depind de circulaţia turistică de pe Transfăgărăşan şi care sunt afectate. Ne dorim ca toţi cei care iubesc Transfăgărăşanul să ia atitudine, astfel încât să obligăm CNAIR, ce este o instituţie a statului, să înceteze batjocura la adresa cetăţenilor şi să lucreze în spiritul rezolvării obiective a tuturor problemelor

Care este motivaţia pentru care cei de la CNAIR deschid Transfăgărăşanul pe 30 iunie şi nu pe 1 mai? ”Ei spun că nu pot să pună în pericol siguranţa circulaţiei. Asta în condiţiile în care Transfăgărăşanul este cu peste 100 de metri mai mic ca altitudine faţă de Transalpina, ce se deschide la 15 mai. În zona de creastă, unde Transfăgărăşanul este închis, pericolele sunt infinit mai mici decât în Cheile Argeşului, de exemplu, de la cetatea Poenari până la barajul Vidraru”, a mai declarat Dumitru Grecu.

Ce spune purtătorul de cuvânt al CNAIR

Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, ne-a declarat legat de solicitările operatorilor de turism: ”Transfăgărăşanul nu se deschide de la începutul lunii mai pentru că este la o altitudine mare. Transfăgărăşanul nu este o şosea de uz comun, este o şosea cu un anumit specific, ce poate fi deschis în condiţii de siguranţă doar în anumite perioade. Eu înţeleg dorinţa acelor operatori de turism, dar dincolo de lăcomia şi de dorinţa de câştig trebuie să ne gândim în primul rând la vieţile oamenilor”.

Legat de variantele tehnice pentru o deschidere mai devreme a Transfăgărăşanului, Alin Şerbănescu spune că ”acestea sunt foarte puţine. Avem în plan o expertiză legată de Transfăgărăşan. Trebuie să ţinem cont de situaţia reală a reliefului. Nu putem să ne apucăm să dinamităm munţii şi să punem munţi de beton. Ce să consolidăm? Muntele pe care curge apă şi care se fisurează de la infiltraţii şi iarna îngheaţă şi primăvara se dezgheaţă şi cad stânci? E ca şi cum ne-am propune să secăm Marea Neagră. Domnii operatori de turism să îşi adapteze afacerea la realităţile zonei şi ale naturii. Singurele variante sunt cele cu copertine. Dar nu putem să umplem Transfăgărăşanul de copertine, am afecta peisajul. Noi facem tot ce putem, dar nu putem să forţăm natura. E absurd ce spun ei. În aceeaşi logică am putea să cerem să încălzim Marea Neagră în ianuarie şi să facem plajă ca vara”.

Cel mai spectaculos drum din lume

Imagine indisponibilă

Considerat de numeroşi specialişti cel mai spectaculos drum din lume, Transfăgărăşanul oferă imagini superbe în toate anotimpurile. Jeremy Clarkson, unul dintre realizatorii Top Gear, afirma, în 2009, după parcurgerea Transfăgărăşanului, că s-a plimbat pe “cel mai spectaculos drum din lume”. În emisiunea pe care echipa "Top Gear" - Jeremy Clarkson, Richard Hammond si James May - a realizat-o în România, aceştia au spus despre Transfăgăraşan că este cel mai uimitor drum pe care l-au văzut vreodată. "Construit în anii '70, acesta este Transfăgărăşanul. 6.000 de tone de dinamita au fost folosite pentru realizarea acestuia şi 40 de vieţi au fost pierdute. Dar de deasupra arată ca şi cum fiecare curbă a fiecărei mari piste de curse din lume a fost înnodata pentru a crea o mare fundă a perfecţiunii automobilistice", spunea acum şapte ani Jeremy Clarkson aflat la volanul unui Aston Martin.

"Acesta este cel mai bun drum din lume! România îţi multumim că ai acest drum. Putem să rămânem aici pentru totdeauna?" a mai spus Clarkson atunci. Şoseaua urcă până la o altitudine de 2.042 m în căldarea glaciară Bâlea, fiind al doilea drum din România, ca înălţime, după Transalpina, care străbate Munţii Parâng din Carpaţii Meridionali şi ajunge până la 2145 m în pasul Urdele. Drumul începe din comuna Arefu, în judeţul Argeş, la kilometrul 61 al DN7C şi se termină în comuna Cârţişoara (Sibiu), la intersecţia cu DN1. Pe întregul traseu sunt construite 27 de poduri şi viaducte, dar şi cel mai lung tunel din România (887 m), care străbate Muntele Paltinu, Tunelul Bâlea. Aerisirea tunelului se face natural datorită curenţilor de aer extrem de puternici. Banda de circulaţie prin tunelul neiluminat are doar 6 metri lăţime şi un trotuar de un metru lungime.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite