Consiliul Judeţean Argeş vrea să-i liniştească pe moştenitorii Brătienilor cu o ipoteză puţin probabilă: achiziţionarea Vilei Florica de către Ministerul Culturii

Moştenitorii Brătienilor mai au de aşteptat un an ca oficialii Consiliului Judeţean Argeş să se hotărască dacă instituţia va achiziţiona sau nu Vila Florica, locul unde s-a născut şi a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români şi unde funcţioneză, prin bunăvoinţa moştenitorilor, fără niciun fel de chirie, Centrul de Cultură Brătianu, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Argeş.

De trei ani, la fiecare ofertă privind exercitarea dreptului de preemţiune (ofertă care a plecat de la 3 milioane de euro), Ministerul Culturii s-a arătat neinteresat de Vila Florica, lăsând Consiliului Judeţean Argeş posibilitatea de a-şi exercita, la rândul său, acest drept. Tot de trei ani, moştenitorii sunt ţinuţi pe loc de Consiliul Judeţean, care nici nu-şi exercită, nici nu-şi declină dreptul de preemţiune asupra imobilului, care altfel poate fi vândut pe piaţa privată, acolo unde există o ofertă certă de cumpărare din partea unui investitor privat.    

Oficialii Consiliului Judeţean Argeş anunţau, recent, reluarea negocierilor cu moştenitorii Brătienilor pentru achiziţionarea Vilei Florica, pornind de la un preţ mai mic, de 1,7 mil de euro, adică de la aproape jumătate din preţul avansat iniţial de proprietarii conacului, precum şi faptul că a fost reînnoit contractul prin care Centrul de Cultură Brătianu (instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Argeş) mai poate funcţiona, gratuit, încă un an în conacul de la Ştefăneşti. Un motiv în plus ca Consiliul Judeţean să nu se grăbească nici acum în privinţa deciziei. Săptămâna aceasta, preşedintele instituţiei, Dan Manu, a  invocat, din nou, posibilitatea nerealistă ca Ministerul Culturii să achiziţioneze, totuşi, conacul.

„Avem termen un an pentru a lămuri solicitarea noastră ca bugetul naţional să suporte contravaloarea, către proprietar, ţinând cont că este un bun al patrimoniului naţional, nu este numai de interes judeţean. În acest demers s-au alăturat 12 academicieni apolitici, care susţin demersul nostru şi legislativ, şi de oportunitate privind vila Florica, ca aceasta să fie preluată de Ministerul Culturii. Intenţionez ca luni, după o întrevedere pe care o am la conducerea Ministerului Transporturilor, la ora 12, să merg şi la Ministerul Culturii, să vorbesc cu domnul ministru Ionuţ Vulpescu, punctual, legat de acest subiect”, a declarat, miercuri,  Dan Manu.

Argeşul datorează clădirea – monument istoric – primilor doi Brătieni, Ion şi Ionel, tată şi fiu, doi dintre oamenii politici care au avut un rol covârşitor în realizarea României moderne şi, totodată, doi pasionaţi constructori (mai ales Ion I. C. Brătianu).

Amenajările şi construcţiile pe care Ion I. C. Brătianu (Ionel Brătianu, 1864-1927) le-a făcut la Florica au început în 1889 şi au durat până în 1925. În 1885, pe când se afla la studii la Paris, Ionel Brătianu scria familiei: „M-apuc serios de arhitectură, vă voiu face eu terasa de la vie. În privinţa fundaţiilor cred că nu cu greu aş nimeri mai bine”. În aprilie 1889, el a întocmit planul transformării etajului casei, prevăzând realizarea unei “Săli de scrimă, biliard, bal şi multe alte comedii“, flancată pe stânga de săliţă, cabinet, odaie de toaletă, odaie pentru Tata, odaie de culcare şi odaia părinţilor”.

În 1948 Vila Florica a fost naţionalizată. Clădirea a căzut în paragină după ce a fost folosită ca sediu pentru refugiaţii greci ai lui Marcos. După 1970 a intrat în vizorul gospodăriei de partid şi a fost restaurată şi remobilată pentru a deveni „casă de oaspeţi”. În anul 1990, Ministerul Culturii hotărăşte realizarea Centrului de Cultură Brătianu, iar după anul 2003 este administrată de Consiliul Judeţean Argeş. De câţiva ani a ajuns la moştenitorii Brătienilor care intenţionează să o vândă.