Cum a ajuns biroul Regelui Carol I într-un conac din Argeş devenit muzeu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
birou rege carol I muzeul golesti

Biroul regelui Carol I se află încă din anul 1981 la Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii din satul Goleşti, localitate care aparţine oraşului argeşean Ştefăneşti. Acum patru decenii, la Goleşti, au mai fost aduse tronul regal, o caleaşcă a Familiei Regale şi un pat al lui Carol I.

Muzeul Goleşti se află la mai puţin de opt kilometri de Piteşti, pe şoseaua veche Bucureşti-Piteşti, fiind foarte uşor accesibil de la drumul principal. Muzeul se întinde pe o suprafaţă de 14 ha şi deţine un patrimoniu  valoros, de peste 63.000 de obiecte.

„Legăturile Goleştilor cu regalitatea sunt extrem de interesante. Prima noapte petrecută de Carol I pe teritoriul Romaniei a fost la Goleşti. Şi tot aici regele Carol I a luat primul contact cu cei mai importanţi dregători si cu problemele ţării, a semnat primul document oficial, iar prima sa locuinţă la Bucureşti a fost Casa Golescu, exact pe locul in care se afla la ora actuală Palatul Regal, ce adăposteşte Muzeul Naţional de Artă“, precizează Iustin Dejanu, directorul Muzeului Goleşti.

Tronul regal a fost împrumutat timp de trei luni la Muzeul Naţional de Artă. Însă până în toamnă, când acesta va fi readus în Argeş, vizitatorii pot admira la Goleşti mai multe piese de valoare: un birou al lui Carol I, un caleaşcă a Familiei Regale şi un pat al lui Carol I. Cum au ajuns acestea la Goleşti? „Conform documentelor din fondul de arhivă al Muzeului Goleşti arată că, în anul 1973, şase obiecte muzeistice de la Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România au fost împrumutate pentru un an. După aceea au urmat mai multe demersuri finalizate în 1981 cu transferul definitiv al acestor obiecte la Muzeul Goleşti“, adaugă Iustin Dejanu.

Directorul Muzeului Goleşti ne-a explicat şi motivul pentru care valoroasele piese în Argeş: "Pentru că au căutat un muzeu din ţară unde să îl transfere. Au ales Goleştiul pentru că era muzeu mare şi a primit obiectele".

Destinul a făcut ca biroul regal să ajungă la acelaşi conac unde în 1866, prinţul Carol a petrecut prima noapte pe pământ românesc (9 mai 1866) înconjurat cu speranţele patrioţilor din familia Golescu.

Când a fost realizat biroul regal

Biroul, din lemn de stejar, a fost realizat după proclamarea Regatului şi a stat mai multe decenii în cabinetul de lucru al Regelui Carol I, de la Palatul Regal din Capitală.

După cum spune muzeograful Cristina Boţoghină, „biroul, din lemn de stejar, ca şi tronul a fost realizat după proclamarea Regatului (1881) şi se afla în cabinetul de lucru al Regelui Carol I, de la Palatul Regal din Bucureşti. Lucrare de o remarcabilă valoare artistică, biroul Regelui Carol I făcea parte dintr-o serie mai mare de piese de mobilier, care au fost realizate în atelierul artistului renumit, Martin Stöhr (1819-1896). Lui Martin Stöhr, i se datorau numeroase mobile sculptate din Palatul Regal de la Bucureşti şi din Castelul Peleş, cu supravegherea construirii căruia a fost însărcinat sculptorul, bucurându-se de toată încrederea personală a regelui”.

Despre sculptorul german, Regina Elisabeta spunea că a fost un „adevărat maestro, care ne-a împodobit sălile cu mobile şi lambriuri de o rară frumuseţe”.

detaliu tron rege carol I golesti

Cu măiestrie artistică deosebită, în partea superioară biroul prezintă câmpuri decorate cu semnele heraldice ale Casei de Wied, din care provenea Regina Elisabeta, cu deviza în limba latină, FIDELITATE ET VERITATE (n. red.- Fidelitate şi Adevăr).

În partea opusă, se regăseşte scutul heraldic al familiei de Hohenzollern-Sigmaringen, cu deviza în latină, NIHIL SINE DEO (NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU), surmontat de o cască coronată.         

În medalioanele circulare, aflate pe blatul dreptunghiular, se află monograma Regelui Carol I, timbrată de coroană şi încadrată în figuri alegorice, în basorelief.

„Panoul frontal este decorat cu arme (halebarde, suliţe) şi steaguri, având central un scut scartelat, cu o compoziţie heraldică alcătuită din: acvila cruciată şi încoronată, reprezentând Ţara Românească, capul de bour – Moldova, leul rampant – Oltenia şi doi delfini afrontaţi, care, după 1878, vor desemna Dobrogea”, mai adaugă Cristina Boţoghină.

Vă recomandăm să mai citiţi:

FOTO Istoria Tronului regilor României, „ascuns“ de zeci de ani într-un muzeu din Argeş şi evaluat de comunişti la 40 de dolari

Povestea primei şcoli înfiinţate în sudul României. A ridicat-o Dinicu Golescu, iar fiii de ţărani şi de boieri învăţau cot la cot

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite