Cum se manifestă agorafobia, cea mai răspândită frică din lume. Stresul zilnic este principalul factor declanşator

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Spaţiile larg deschise sau nefamiliare, precum hipermarket-uri, stadioane, străzi aglomerate sau aeroporturi, sunt percepute de persoanele care suferă de agorafobie drept periculoase prin prisma faptului că, în cazul unui atac de panică, nu vor găsi de aici nicio cale de scăpare.

Agorafobia, termen care derivă din cuvintele greceşti agora - piaţă şi phobia - frică, utilizat iniţial pentru a desemna o teamă patologică de spaţii deschise, se defineşte prin frica de a fi singur în situaţii şi, mai ales, în locuri publice, din care crezi că nu poţi scăpa uşor sau în care nu se întrevede vreun ajutor disponibil în eventualitatea că ar apărea un atac de panică. 

O complicaţie a atacurilor de panică 

„În cazul persoanelor care prezintă această tulburare, adevărata teamă, cea esenţială, este legată de declanşarea unui atac de panică“, explică, pentru Adevărul, psihologul Ionuţ Ghiugan. 

Când urmează să ajungă într-un spaţiu deschis, persoanele agorafobe tind să anticipeze producerea unui atac de panică. Starea de frică ia amploare pe măsură ce se apropie de locul respectiv şi încep să aibă senzaţii de sufocare, ameţeală, întunecarea vederii, palpitaţii şi anxietate. Atacul de panică ajunge să se declanşeze cu adevărat doar imaginând pericolul ce poate apărea în spaţiile respective. 

Anticiparea acestor atacuri de panică crează o dorinţa puternică pentru agarofobi de a se întoarce acasă, acolo unde se simt în siguranţă. 

„Frica repetării unui nou atac de panică duce la evitarea sistematică a situaţiilor în care ar putea reapărea, ceea ce nu rezolvă problema ci, din contra, o menţine şi o accentuează”, mai spune psihologul Ionuţ Ghiugan. 

Există cazuri severe în care cei care prezintă astfel de tulburări ajung să se izoleze în case, tocmai pentru a evita atacurile de panică, pentru a se ţine departe de situaţiile pe care care le consideră periculoase şi ruşinoase. 

Tulburarea este mai frecventă la femei 

Debutul agorafobiei are loc la vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani şi nu are legatură cu nivelul de educaţie sau de inteligenţă, iar tulburarea nu este legată de alte probleme psihiatrice sau psihologice. Studiile clinice indică o frecvenţă mai mare la femei. 

Factorii care declanşează agorafobia 

De multe ori, primul atac de panică survine în condiţii de stres. După producerea acestuia, viitorul agarofob începe să asocieze producerea atacului de panică cu locul unde acesta s-a produs prima dată (la metrou, stadion, supermarket, pe o stradă aglomerată etc.) Anxietatea este, de asemenea, un factor declanşator. 

„Stresul fizic sau psihologic poate determina o stare de anxietate care, la rândul ei, creşte semnificativ vulnerabilitatea faţă de tulburarea agorafobă”, mai arată psihologul Ionuţ Ghiugan. 

Respiraţia accelerată, răspunzătoare de unele simptome specifice atacului de panică, simptome care sunt interpretate greşit, se numără şi ea printre factorii care pot declanşa agorofobia. Gândurile nocive, evaluarea problemelor din perspective drastice, aspecte specifice anumitor structuri de personalitate, intră şi ele în categoria acestor factori. 

Ajutorul trebuie căutat la un psihoterapeut 

Psihoterapeutul este cel care-l poate ajuta pe agorafob să conştientizeze că simptomele sale nu sunt periculoase şi că la originea lor stă tocmai teama că ele ar putea să se manifeste. Printr-un program de expunere la situaţiile anxiogene şi desensibilizare, încet-încet pacientul va deveni capabil să confrunte singur situaţiile şi locurile care anterior îi provocau panică, chiar dacă pe parcursul psihoterapiei pot interveni momente de cădere, în care apariţia sporadică a unor alte atacuri de panică nu este exclusă. 

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite