Cum a primit Neagoe Basarab în dar de la sultan materiale pentru construirea Mânăstirii Curtea de Argeş

Aspectul iniţial al mânăstirii, înaintea restaurării din 1875–1886 / Dieudonné Auguste Lancelot

Biserica Ortodoxă Română îl cinsteşte în data de 26 septembrie pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab, ctitorul Catedralei Arhiepiscopale de la Curtea de Argeş, unde duminică a fost oficiată Liturghia Arhierească.

La Catedrala Arhiepiscopală de la Curtea de Argeş a avut loc duminică prăznuirea a 500 de ani de la mutarea la ceruri a lui Neagoe Vodă Basarab (1482 –  15 septembrie 1521), ocrotitorul şi ctitorul Mânăstirii Curtea de Argeş.

Într-o postare pe Facebook, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, redă un fragment scris de IPS Calinic, în stilu-i caracteristic, plin de tâlc, din volumul său Sfântul Neagoe Vodă Basarab, în care arată cum a obţinut domnitorul o parte din cele necesare ridicării catedralei - monument istoric.

"Umblând prin lumea din Răsărit şi Apus, cercetând bibliotecile şi adunând ca albina mierea din floarea ştiinţelor, Sfântul Neagoe Vodă Basarab a avut prilejul fericit ca însuşi Sultanul să-I încredinţeze construirea unei moschei la Constantinopol, dovedind pricepere de arhitect desăvârşit. Drept recunoştinţă a deosebitei preţuiri arătate de către Sultan, a primit în dar, după cum se spune, o parte din materialele necesare construirii celebrei Catedrale de la Curtea de Argeş", arată ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului.

„Nu se mai văzuse asemenea minune"

Catedrala Curtea de Argeş a fost construită de Neagoe Basarab între 1512 şi 1517, pe locul vechii mitropolii (1359) şi reprezintă unul dintre cele mai cunoscute monumente de arhitectură din Ţara Românească, fiind inclusă în Lista monumentelor istorice din România ( AG-II-a-A-13628).

"Remarcabilă şi monument de culme, din viaţa pământească a strălucitului domnitor Neagoe Basarab, rămâne peste veacuri, Mănăstirea de la Argeş, zidită în timp record, cu piatră din Albeştii Muscelului, de către meşterii români şi chemaţi din Ardeal, Serbia, Elada, Veneţia, Armenia şi Constatinopol. Doar cinci ani, dintre care mai mult de jumătate au fost toamnă, iarnă şi primăvară – aşadar doar în doi-trei ani – celebrul şi sfântul domnitor Neagoe a ridicat spre cer trupul bisericii închinat Maicii Domnului, dăltuit în piatră şi marmură, cu turlele răsucite, îndreptate spre spaţiul şi timpul lui Dumnezeu. Nu se mai văzuse asemenea minune!", se mai arată în fragmentul citat.

Ridicată din dorinţa lui Neagoe Basarab de a crea un monument fără seamăn de frumos, monumentala construcţie a fost finalizată la 7 ianuarie 1517, când domnitorul vorbea de „mănăstirea domniei mele de la Argeş”.

"Sfinţirea Catedralei, la 15 august 1517, închinată Adormirii Maicii Domnului, dar şi cu gândul la mama sa, Neaga (...) La Argeş, Neagoe cânta în Imn de slavă ctitoria sa divină, Mănăstirea Argeşului, în timp ce la Roma se ridica surata sa, San Pietro, în cuprinsul unui secol de înfruntări şi osteneli. Ce bazilică s-ar fi zidit în Argeş, timp de o sută de ani, dacă în doar câţiva ani (1514-1517), Neagoe Ctitorul a ridicat Potirul de Aur al credinţei, arhitecturii şi evlaviei ortodoxe româneşti?!", mai scrie Calinic Argeşeanul, în volumul "Sfântul Neagoe Vodă Basarab".

Modificări care au diminuat valoarea istorică a monumentului

Zugrăvirea bisericii n-a putut fi sfârşită în timpul vieţii lui Neagoe Basarab, căci domnitorul a murit la vârsta de doar 39 de ani. Pictura din interiorul catedralei, realizată de zugravul Dobromir, a fost finalizată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumaţi şi este păstrată fragmentar în Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti.

Catedrala a trecut, de-a lungul anilor, prin câteva reparaţii şi a fost restaurată între 1875 şi 1886 de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc, care i-a adus şi unele modificări despre care se consideră că au diminuat valoarea istorică a monumentului.

Legendarul Manole

În apropierea Catedralei Curtea de Argeş se află fântâna meşterului Manole, legendarul constructor al ctitoriei lui Neagoe Basarab despre care Balada Monastirea Argeşului spune că şi-a sacrificat în zidurile lăcaşului soţia (Ana).

Sutele de variante în care Legenda Meşterului Manole este răspândită au ca numitor comun mitul jertfei pentru creaţie, căci, aşa cum spune cunoscuta baladă, tot ce zideau meşterii ziua, noaptea se surpa. 

Dar orice lucra, 

Noaptea se surpa! 

A două zi iar, 

A treia zi iar, 

A patra zi iar 

Lucra în zadar! 

Potrivit fostului director al Muzeului Curtea de Argeş, Ştefan Dumitrache, legendarul Manole nu este doar folclor.

“În tinereţe, Neagoe Basarab a fost la studii în Italia şi la Constantinopol. La Constantinopol, sultanul Baiazid al II-lea îi încredinţează administrarea construcţiei unei moschei, sarcină de care el s-a achitat strălucit. Constructorul-şef al moscheii este Manoli din Niaesia, care apare, astfel, alăturat de Neagoe Basarab. Se pare că Manoli era armean, astfel explicându-se anumite elemente de arhitectură armeană şi georgiană din construcţia mănăstirii”, explica, în 2015, pentru "Adevărul", Ştefan Dumitrache. 

Vă recomandăm să mai citiţi:

Legenda celei mai frumoase mănăstiri din Argeş. Balada Meşterului Manole şi mitul jertfei pentru creaţie

Vizita secretă a împăratului Wilhelm al II-lea al Germaniei la Mănăstirea Curtea de Argeş. De ce sosirea Kaiserului a fost ţinută „sub cea mai severă discreţiune“