Cum s-a adaptat la pandemie singura cramă din România complet autonomă energetic

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Podgoria de pe dealul Marcea din Argeş are 25 de hectare de viţă de vie FOTO: Crama Marcea
Podgoria de pe dealul Marcea din Argeş are 25 de hectare de viţă de vie FOTO: Crama Marcea

La 11 km de Piteşti, în localitatea argeşeană Ştefăneşti, pe dealul Marcea, se află singura cramă complet autonomă energetic din România, cramă unde se produc vinuri de foarte bună calitate. Cosmin Smadu, cel care a avut iniţiativa reînvierii tradiţiei vinificării în zonă, ne-a vorbit cum s-a adaptat crama Marcea în perioada dificilă a pandemiei.

Cu o tradiţie de mai bine de şase secole, vinul de Ştefăneşti ajunsese la începutul anilor 2000 cumva o specie pe cale de dispariţie, iar soarta sa părea compromisă. Însă Cosmin Smadu, care este chiar din zonă, s-a decis să reînvie tradiţia vinificării la Ştefăneşti.  Cosmin a apelat la doi buni prieteni din copilărie, fraţii Silviu (decedat din păcate anul trecut) şi Eugen Procopiu. Iar în 2010, cei trei au înfiinţat Casa de Vinuri Ştefăneşti. Prima plantare de viţă-de-vie a fost acum 10 ani, în 2011. Pas cu pas, vinul de Ştefăneşti a început să renască.

Drumul parţial asfaltat ce şerpuieşte spre cramă reprezintă un test pentru un pasionat de off-road. Cu o implicare a Primăriei Ştefăneşti, ar fi şanse ca drumul să fie asfaltat în întregime până în 2022, mai ales că zona este una cu un potenţial turistic foarte mare. La câţiva kilometri de crama Marcea se află Vila Florica şi Muzeul Goleşti.

Dificultatea drumului dispare ca prin farmec atunci când ajungi în vârf.  Dealul Marcea, unde se află crama şi podgoria cu acelaşi nume, se află într-o zonă idilică, cu peisaje parcă atemporale. „Când nu este ceaţă, se poate vedea Rânca”, spune Cosmin Smadu.

Podgoria de pe dealul Marcea are un total 25 de hectare de viţă-de-vie. Se cultivă un singur soi roşu-Fetească Neagră, restul fiind soiuri albe: Chardonnay, Sauvignon Blanc, Fetească Albă şi Regală, Tămâioasă Românească şi Riesling de Rin.

Solurile reci şi grele de pe dealul Marcea, ca şi temperaturile mai scăzute, conferă avantaje pentru podgorie, pentru că imprimă vinurilor o aciditate naturală ridicată.

„A trebuit regândit totul”

Perioada dură a pandemiei a afectat şi crama Marcea, în special din cauza închiderii restaurantelor. Cifra de afaceri a Casei de Vinuri Ştefăneşti a scăzut cu 10% anul trecut comparativ cu 2019, ajungând la 1,8 milioane lei. În total au fost vândute aproximativ 60.000 de sticle de vin. „Au crescut vânzările de vin vrac şi bag in box. Vinul rose s-a vândut foarte bine, iar asta a însemnat mult pentru piaţa vinului. Au apărut mulţi consumatori de rose din rândul consumatorilor de bere şi cocktailuri. Rose-ul a făcut vinul foarte popular”, ne dezvăluie Cosmin Smadu.

crama marcea 01

Din totalul cifrei de afaceri, 4% din vânzări au fost online, 7-8%-retail, 35-40%-distribuitori, iar restul vânzări directe. Casa de Vinuri Ştefăneşti are şi un magazin propriu, chiar la intrarea în localitate, la câteva sute de metri de ieşirea din Piteşti.

Vinurile produse de crama Marcea se vând în mai multe supermarketuri din sudul ţării, inclusiv în patru supermarketuri Carrefour (Piteşti, Drobeta Turnu Severin, Târgu Jiu şi Râmnicu Vâlcea) ce participă la un program de susţinere a producătorilor regionali de vinuri.

„A trebuit regândit totul. Dacă eşti o companie mai mică, aşa cum este cazul nostru, avantajul este că te poţi reorienta rapid. Pe de o parte au fost şi avantaje, în sensul că pentru că a fost perioada de izolare am stat mai mult la vie, am pus totul la punct”, precizează Cosmin. Tot anul trecut a fost finalizat un proiect cu fonduri europene în cuantum de 100.000 de euro prin care la podgorie au fost aduse utilaje noi.

Energia electrică este asigurată de cele 102 panouri fotovoltaice de pe acoperiş ce au în total 25 KW. Crama are şi o pompă geotermală, pentru care s-au făcut trei foraje la câte 120 metri adâncime. Forajul pentru apă a fost făcut la 200 metri adâncime

Trebuie spus că plantaţia de pe dealul Marcea este podgoria situată la cea mai mare altitudine medie din sudul României: 413 metri.

Până acum au fost investite peste două milioane de euro în crama şi podgoria de pe dealul Marcea, mai multe sute de mii de euro provenind din fonduri europene, fiind obţinute finanţări nerambursabile pentru restructurarea şi reconversia podgoriilor, prin Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol.

Vinuri bio în maximum patru ani

Cosmin Smadu ne-a dezvăluit că în cel mult patru ani pe dealul Marcea vor fi produse vinuri bio. „Vrem să trecem pe agricultură ecologică şi drept urmare procesul de vinificaţie să fie tot bio. Producţia va fi mai mică, iar efortul mai mare”, spune Cosmin.

Pentru a trece pe agricultură ecologică, va trebuie printre atlele ca fertilizarea solului să se facă cu fertilizanţi naturali şi să fie folosite cât mai puţin produsele de sinteză, iar şi acelea să fie certificate bio. Un prim avantaj pentru podgoria de la Marcea este reprezentat de faptul că cei de acolo au utilaje ce lucrează solul foarte bine.

Vinul denumit în onoarea soţiei marelui Rebreanu

În 1930, Liviu Rebreanu a cumpărat o casă şi o podgorie la Ştefăneşti, foarte aproape de dealul Marcea. Marele romancier a cultivat aici viţa de vie şi a produs vinul „Truda Fanny”, denumit astfel în onoarea soţiei sale Fanny.

Din respect pentru pasiunea celebrului scriitor pentru vin, Cosmin Smadu şi asociaţii săi au decis să preia conceptul acestuia. Iar gama de vârf a vinurilor produse pe dealul Marcea, care este şi cea mai căutată alături de gama Marcea Reserve, poartă numele „Truda Fanny”. Unul dintre cele mai bune vinuri roşii din România, în opinia a numeroşi specialişti. Un vin de poveste şi cu poveste. De doi ani, în gama „Truda Fanny” au fost adăugate două vinuri de desert: Dulce Fanny alb şi roşu. Numele provine de la modul în care Liviu Rebreanu îşi începea scrisorile pentru soţia sa. Ambele vinuri sunt cu rest de zahăr natural, iar „Dulce Fanny” roşu este făcut din struguri stafidiţi.

crama marcea 02

Acum cinci ani a fost lansată gama L’attitude şi Loungeitude, un joc de cuvinte ce exprimă o stare, o atitudine. Pe sticlele din această gamă foarte căutată de către clienţi sunt trecute coordonatele geografice exacte ale podgoriei Marcea.

Cosmin Smadu are numeroase planuri şi proiecte pentru dezvoltarea afacerii în următorii ani, inclusiv oenoturismul. În ultimii ani a crescut spectaculos numărul celor care vin la degustări la crama Marcea, în special din Bucureşti. Mai mult, lângă cramă se organizează în fiecare an concerte cu trupe de top. Anul trecut au concertat de pildă, cu restricţiile de public impuse de pandemie, trupele The Mono Jacks şi Coma.

Vă mai recomandăm şi:

Vinul făcut de Rebreanu din dragoste pentru soţia Fanny, „resuscitat“ la Ştefăneşti. Povestea singurei crame din România complet autonome energetic

„Ciuleandra“ lui Rebreanu, tradusă în italiană după 90 de ani. Dansul dionisiac pe care se dezlănţuia satul odinioară


 

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite