De unde a plecat, la ce venituri a ajuns şi cum vede ANI averea lui Constantin Nicolescu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Constantin Nicolescu a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti, la nouă ani şi şase luni de închisoare cu executare, printr-o decizie care însă nu este definitivă
Constantin Nicolescu a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti, la nouă ani şi şase luni de închisoare cu executare, printr-o decizie care însă nu este definitivă

A fost sculer-matriţer, profesor, director, prefect, senator şi preşedinte de consiliu judeţean şi are o avere estimată la câteva milioane de dolari. Iată, mai jos, de unde a pornit fostul preşedinte al CJ Argeş, C-tin Nicolescu (PSD), ce avere a agonisit şi ce acuzaţii a formulat ANI vizavi de afacerile pe care acesta le-a încheiat cu statul!


  În 1968 , Constantin Nicolescu absolvea Liceul Dinicu Golescu din Câmpulung Muscel, iar în 1973, Institutul Politehnic Bucureşti, specializarea Întreţinere şi reparaţii auto. Între 1974-1978, Nicolescu a urmat cursurile Academiei de Studii Economice Bucureşti, Facultatea de Comerţ – Relaţii Economice Internaţionale. Un an mai târziu, în 1979, absolvea cursurile postuniversitare de specializare în management-marketing internaţional, organizate de Academia de Studii Economice Bucureşti, iar în 1986, pe cele postuniversitare de organizare şi conducere a activităţii în industrie. În 1998, Nicolescu devine Doctor în Relaţii Economice Internaţionale, cu lucrarea “Perfecţionarea activităţii de management-marketing în producţia şi exportul de autoturisme, cu referire la autoturismul ARO”.

A început să-şi câştige pâinea ca sculer-matriţer

De-a lungul acestor ani, Constantin Nicolecu a trecut prin mai multe meserii. După ce, între 1962 şi 1967, a lucrat ca frezor-sculer la Fabrica de scule Râşnov şi Uzina Mecanică Muscel, în 1967 avea să devină mecanic auto punţi ARO, la Uzina Mecanică Muscel, iar în 1973 – tehnolog la Serviciul Tehnic al Uzinei de Autoturisme Dacia Piteşti. Între 1973-1974 , Constantin Nicolescu a fost reprezentantul Uzinei Dacia Renault în America Latină – Columbia, iar între 1975 şi 1980 a fost profesor-inginer la Liceul Industrial Nr. 1 Piteşti, unde a predat cursul de Întreţinere şi reparaţii auto. Între 1974 şi 1985, C-tin. Nicolescu a lucrat la Grupul Unităţilor de Asistenţă Tehnică pentru Autoturisme Piteşti (IATSA), pentru ca între1979-1985 să preia funcţia de director general GUATA (IATSA). Ulterior, timp de cinci ani, a ocupat funcţia de director comercial la Centrala Industrială de Autoturisme Piteşti, coordonator al activităţii de comerţ exterior şi interior, iar în 1990, pe cea de manager şi director general la S.C. Grupul IATSA S.A. Piteşti.

A intrat în politică în urmă cu 19 ani

La începutul anului 1995, C-tin. Nicolescu se înscria în PDSR şi avea să ocupe funcţia de primvicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene Argeş. Din 1996, devine membru al Biroului Executiv Central al PDSR, activând în cadrul Departamentului pentru Industrii al Consiliului Naţional al PSD.

Prefect, senator, preşedinte de Consiliu Judeţean

În perioada 28 aprilie 1995 – 20 decembrie 1996, Nicolescu a fost Prefect al judeţului Argeş, iar între 17 iunie 2000 – 22 februarie 2001, consilier judeţean al Partidului Social Democrat.

Între anii 2000 şi 2004, Nicolescu a fost senator al Partidului Social Democrat, secretar al Biroului Permanent al Senatului României (2000-2003), preşedinte al Comisiei Speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informaţii Externe (2001-2004), membru al Comisiei de Apărare a Senatului României (2000-2004).

Din 2003 până în aprilie 2005, Nicolescu a ocupat funcţia de preşedinte Executiv al Organizaţiei Judeţene Argeş a PSD, iar din iunie 2004, devenea preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, funcţie pe care a ocupat-o până la demiterea sa, la începutul acestui an, când judecătorii ICCJ l-au declarat în  conflict de interese (11 februarie 2014).

Cam ce a agonisit Constantin Nicolescu

Potrivit  declaraţiilor de avere ale lui Constantin Nicolescu, acesta a cumpărat, împreună cu soţia, în perioada 1994-1998, mai multe loturi în comuna Stâlpeni, localitate în care deţine 1.000 m2 teren agricol, două parcele de teren intravilan, una de 1.800 m2 şi alta de 4.650 m2, iar extravilan – un teren de 830 m2.

O altă parte din averea familiei Nicolescu se află în comuna Mihăeşti (moştenirea unui teren intravilan de 4.650 m2).  Pe lângă acestea, familia Nicolescu deţine şi o casă de 254 m2, în Piteşti.

Tablouri şi icoane şi bijuterii de aproape 20.000 euro

Din 1980 familia Nicolescu a strâns  bijuterii în valoare de 8.000 de euro. Averea este întregită de tablourile estimate la 6.000 euro şi icoanele  evaluate la  5.000 euro. Potrivit celei mai recente declaraţii de avere a lui C-tin. Nicolescu, familia sa nu ar avea autovehicule / autoturisme ori alte mijloace de transport, deşi preşedintele CJ Argeş a condus, în ultimul timp, un  Mercedes care n-a figurat în proprietatea sa.

Constantin Nicolescu are patru conturi la BCR, trei deschise în anul 2010 şi un card de salariu din anul 2002. Primul cont declarat de Nicolescu are un sold de peste 17. 000 euro, iar al doilea, de peste 15.000 lei. Al treilea cont este nesemnificativ. În declaraţia de avere de la începutul ultimului său mandat de preşedinte al CJ Argeş, mai apare un cont, deschis în anul 2010, în valoare de 130.000 lei.

Constantin Nicolescu mai deţine 165.209 acţiuni la Autopro Mond (92,194% din titlurile firmei), acţiuni ce valorează peste 4 miliarde lei vechi, 152.250 de acţiuni cu o valoare de 15.225 lei la Compania Hotelieră Intercontinental şi acţiuni în valoare de câteva sute de lei la IATSA Platforma Ştefăneşti.

Potrivit site-ului stareanatiunii.com,  Constantin Nicolescu ar avea însă o avere estimată între 6 şi 10 milioane  de dolari.

Condamnat la nouă ani şi şase luni de închisoare cu executare

Reamintim că fostul preşedinte al  CJ Argeş, Constantin Nicolescu a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti, la nouă ani şi şase luni de închisoare cu executare, printr-o decizie care însă nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sentinţa a fost pronunţată în dosarul în care este acuzat de fraudare de fonduri europene pentru reconstrucţia a două poduri, prejudiciul fiind de 1,2 milioane de euro. 

Dosarul în care Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Nicolescu vizează reabilitarea podului de la Căteasca, care face legătura între Autostrada Bucureşti-Piteşti şi DN 7, care ar fi fost avariat de inundaţii în 2005. Procurorii au arătat că podul era deja avariat când s-au produs inundaţiile, iar Nicolescu şi Corneliu Oprescu, primarul comunei Căteasca, ar fi semnat cererea de finanţare pe baza unor acte false, astfel încât CJ Argeş ar fi încasat ilegal fonduri nerambursabile de 1,25 milioane de euro.

Rejudecare într-un alt dosar

Pe 18 mai 2011, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie sub acuzaţia că ar fi accesat fonduri Phare de aproape 900.000 de euro pentru patru unităţi de învăţământ, în baza unor acte false. La acel moment, dosarul a fost trimis unui judecător de la Tribunalul Argeş care a judecat cazul până în ianuarie 2013, când Instanţa Supremă a admis o cerere de strămutare şi a dispus mutarea cazului la Tribunalul Bucureşti. În acest dosar au mai fost trimişi în judecată Gheorghe Cornel Penescu, acţionar majoritar al S.C. Pic S.A. Piteşti, Gheorghe Nicuţ, fost primar al municipiului Curtea de Argeş, Călin Ioan Andrei, primar al municipiului Câmpulung, Ion Ştefan, primar al comunei Budeasa, judeţul Argeş, Florian Despan, director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului Judeţean Argeş, Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, Gheorghe Dobre, asociat şi administrator la S.C. Zeus S.A., Ion Nicolae, reprezentant al aceleiaşi firme şi diriginţii de şantier Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea.

Pe 28 mai 2013 Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, la un an de închisoare cu suspendare pentru luare de mită. În noiembrie anul trecut, Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul formulat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) împotriva  acestei sentinţe. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au desfiinţat, în parte sentinţa penală apelată şi, rejudecând în fond, l-au condamnat pe Constantin Nicolescu la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi. În luna martie a acestui an însă, magistraţii Curţii Supreme au decis anularea sentinţei date de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul în care fostul preşedinte al CJ Argeş este acuzat că a accesat fonduri Phare pentru cele patru unităţi de învăţământ, în baza unor acte false şi trimiterea spre rejudecare la instanţa de apel. Ordinul prin care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş a fost demis a  fost semnat  după ce Constantin Nicolescu, a fost declarat în conflict de interese de judecătorii ÎCCJ, pe 11 februarie 2014, decizia pronunţată în acest sens fiind una definitivă.

 

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite