Durleci versus România. Ce critică la CEDO avocatul condamnatului în dosarul triplei crime de la Stoeneşti
0
Doru Durleci, condamnatul mort în Penitenciarul Craiova, şi Vasile Durleci, fiul acestuia, erau, la momentul decesului bărbatului, în aşteptarea judecării dosarului Durleci versus România, depus de avocatul lor la CEDO, dosar în care apărătorul celor doi arată că dosarul triplei crime de la Stoeneşti, în care aceştia au fost declaraţi vinovaţi alături de Laurenţiu Durleci, a fost instrumentat defectuos.
Avocatul apărării, Florentin Sorescu, încearcă să demonstreze că procesul în care Doru Durleci (decedat, în septembrie, în Penitenciarul Craiova) şi Vasile Durleci au fost condamnaţi la 15 ani şi respectiv 20 de ani de închisoare n-a fost unul corect şi că singurul autor al triplei crime de acum cinci ani este Laurenţiu Durleci, celălalt fiu condamnat al lui Doru Durleci. Acesta s-a sinucis în urmă cu câţiva ani, când a ajuns în puşcărie.
Ambele cereri erau admise deja la CEDO când a murit Doru Durleci.
"Oricine se uită pe acest dosar spune că a fost instrumentat catastrofal, cel puţin. Eu cred că este vorba nu doar de o instrumentare catastrofală, ci de ceva mult mai grav.
Instrumentarea a luat căi nu foarte ortodoxe.
Organele de cercetare au mers aşa cum, din păcate fac de foarte multe ori, superficial, iar ulterior, când au văzut că au luat nişte decizii greşite, au încercat să se acopere.
Instanţa de fond, Tribunalul Argeş, dispusese achitarea lor tocmai pentru că nu rezulta în niciun fel că s-au făcut vinovaţi de săvârşirea faptei", explică, pentru „Adevărul“, avocatul Florentin Sorescu.
Când se vor judeca la CEDO cele două cauze "Durleci versus România" e greu de precizat. Avocatul celor doi spune că, deocamdată, important este că ele au fost admise.
"Asta este partea cea mai dificilă. Tot timpul mă sunau Doru şi Vasile Durleci. Cauzele înaintează foarte greu la CEDO şi, probabil, şi mai greu acum, din cauza pandemiei. Au primit număr de înregistrare. Sunt două dosare cu titulatura <<Durleci versus România>>. Sunt deja de acum doi ani admise de principiu", arată avocatul Florentin Sorescu.
Vasile şi Doru Durleci, fratele, respectiv tatăl lui Laurenţiu Durleci, primul găsit vinovat pentru triplul asasinat. Foto: Cristina Stancu
"Sunt admise, în principiu, cam 5% din totalul plângerilor trimise"
Dintre cei trei condamnaţi în dosarul triplei crime de la Stoeneşti, singurul rămas în viaţă este Vasile Durleci, fiul lui Doru Durleci şi fratele lui Laurenţiu Durleci, primul şi singurul găsit vinovat de instanţa de fond a cărei sentinţă a fost schimbată la apel.
"Doru şi Vasile Durleci au fost, iniţial, un an şi jumătate arestaţi, până când au fost achitaţi de instanţa de fond şi au fost puşi în libertate, apoi au fost rearestaţi. Sunt doi ani şi ceva de la rearestare. În total, trei ani şi jumătate. Vizavi de ce s-a întâmplat cu aceste procese, dar în mod special, legat de decizia Curţii de Apel, eu am formulat aceste plângeri la CEDO. Ambele au fost admise în principiu. Statistica spune următorul lucru: sunt admise în principiu cam 5% din totalul plângerilor trimise, adică procesul e unul destul de riguros, iar în cele 5%, cam 85% merg până la capăt, cu menţiunea că din cele 15%, multe se finalizează prin căi extraordinare, în dreptul intern", mai spune, pentru "Adevărul", avocatul Florentin Sorescu.
Ce critică la CEDO avocatul apărării
De ani buni, avocatul Florentin Sorescu critică felul în care a fost instrumentat dosarul triplei crime din 2015, când o tânără de 17 ani, Laurenţia Durleci, tatăl ei, Filip Tinca (37 ani), şi bunicul fetei, Paul Durleci (57 de ani), au fost înjunghiaţi cu 48 de lovituri de cuţit. Instanţa de fond l-a considerat pe Laurenţiu Durleci singurul vinovat. La apel au fost însă condamnaţi toţi trei, iar avocatul arată, printre altele, cu degetul felul în care a fost pronunţată sentinţa.
"Motivele pentru care am formulat aceste plângeri la CEDO sunt nişte încălcări grave ale legii, inclusiv încălcarea dreptului la apărare. Instanţa s-a pronunţat direct, schimbând încadrarea juridică, fără să o pună în discuţie.
Mai grav decât atât este faptul că s-a modificat actul de sesizare.
Iniţial, Parchetul a mers pe o expunere faptică, apoi a schimbat expunerea faptică. Instanţa n-avea voie să se pronunţe în condiţiile în care s-a modificat actul de sesizare.
Un al treilea punct, pentru că sunt şapte, perfect admisibile, se referă la faptul că am cerut, după constituirea completului de divergenţă, reaudierea lor pentru că au intervenit factori noi, iar instanţa a respins cererea de reaudiere, deşi între timp, apăruseră probe noi.
Am cerut relaţii de la serviciile 112, pentru că de acolo sunt o serie de date pe care le puteai identifica. Instanţa a respins şi această solicitate", explică, pentru Adevărul, Florentin Sorescu.
Avocatul spune că există practici CEDO care sancţionează situaţiile invocate.
"După soluţia de achitare dată de Tribunalul Argeş, era obligatoriu să readministrezi probele. Ori, n-a fost audiată decât o persoană, din familia victimelor, în condiţiile în care cele două familii erau în conflict, refuzând s-o audieze pe soţia, respectiv mama inculpaţilor. Există o decizie CEDO, implementată în legislaţia naţională, care obligă la readministrarea acestor probe.
De asemenea, am invocat faptul că o serie de probe făcute de apărare au fost ignorate de către instanţă, toate acestea însemnând încălcarea dreptului la apărarea şi încălcarea dreptului la un proces echitabil. Cea mai importantă critică făcută la CEDO este că hotărârea nu conţine o motivare serioasă. Are nişte contradicţii flagrante, echivalând cu o nemotivare. Sau cu o motivare necredibilă. Există o practică CEDO prin care se sancţionează ca fiind o încălcare a dreptului la apărare şi un proces echitabil", afirmă Sorescu.
Sângeroasele crime de la Stoeneşti-Argeş, petrecute în urmă cu cinci ani au avut loc pe fondul răzbunării lui Laurenţiu Durleci, pentru umilinţele la care tânărul fusese supus. Laurenţiu avusese o scurtă relaţie de concubinaj cu Laurenţia Durleci (nu erau rude, în ciuda coincidenţei de nume), în urma căreia a rezultat un copil.
Tânăra l-a acuzat pe bărbat că a bătut-o, iar familia fetei, mai înstărită decât cea a bărbatului, n-a mai fost de acord cu relaţia. Cei doi s-au despărţit şi fiecare dintre ei a intrat într-o altă relaţie de concubinaj. Dar scandalurile n-au încetat. Picătura care a umplut paharul a fost un episod derulat într-o piaţă din Câmpulung, unde mama fetei l-a lovit pe tânăr cu geanta în cap, de faţă cu noua concubină a acestuia. În seara aceleiaşi zile a urmat măcelul.
"S-a dus peste familia victimelor unde a făcut tot acel dezastru. A ajuns să o omoare pe fosta lui concubină, pe tatăl acesteia şi pe bunicul ei. Ulterior s-a întors la casa părinţilor: << Hai să fugim, că vin peste noi şi o să ne omoare! Au fugit cu toţii, peste deal, pentru că, într-adevăr, familia victimelor venea după ei să se răzbune. Ulterior, s-a dovedit că Laurenţiu Durleci avea probleme psihice, fiind diagnosticat în cadrul peniteciarului cu schizofrenie, după ce, iniţial s-a stabilit că a avut un episod psihotic acut. Părintele şi fratele care au fugit cu el în seara aia au ajuns şi ei sub acuzare", explică Florentin Sorescu.
Se încarcă comentariile...
