Efectele teribile pe care le are lipsa mamei din viaţa copilului. Problemele se văd când cel mic ajunge adolescent

Incapacitate de a-şi exprima emoţiile, depresie, relaţii sociale dezorganizate şi o adaptare maladivă la cerinţele sociale sunt doar câteva dintre problemele copiilor care cresc fără mamă. Cel mai vizibil efect negativ al lipsei materne apare însă nu în primii ani ai despărţirii, ci în perioada adolescenţei.

“Legătura umană instictiva cea mai puternică şi cea mai veche este aceea între mama şi copil. Această legătură este programată biologic şi declanşată la naştere ca parte intrinsecă a supravieţuirii copilului. Relaţia timpurie mama-copil reprezintă baza procesului de dezvoltare fizică şi psihică a copilului dar şi o rampă de lansare pentru următoarele achiziţii la nivel intelectual, afectiv şi social”, explică, pentru Adevărul, psihologul Ionuţ Ghiugan.

Afecţiunea dintre copil şi mama sa poate fi considerată o prelungire a conexiunii fiziologice dintre cei doi, existentă încă din fazele intrauterine.

 “Interacţiunea individului la nivelul relaţiilor personale şi sociale are la baza modelul de interacţiune mama-copil format în relaţia maternă timpurie. Legătură biologică mama-copil se află în centru dezvoltării fizice şi afective a copilului, dar şi baza procesului prin care copilul învaţă să se integreze şi să funcţioneze social”, mai spune cunoscutul psiholog. 

Legătura afectivă a copilului mic fata de cea care i-a dat viaţă este foarte vizibilă în primii de viaţă. Separarea bebeluşului de mamă, spre exemplu, provoacă din partea micuţilur, reacţii care, în cele mai grave situaţii, pot ajunge până la refuzul de a mai mânca sau enuresis (urinatul in pat). Şi copiii mai mari pot reacţiona violent la despărţirea de mamă, chiar şi când este vorba doar despre o separare temporară. 

“Absenţa mamei în viaţa copilului sau lipsa legăturii normale mama-copil produce efecte diferite în funcţie mai mulţi factori contextuali: vârsta copilului, istoricul anterior de dezvoltare, existenţa unei relaţii materne substitut capabile să acopere nevoile de dezvltare ale copilului, prezenţa unei relaţii tată-copil apropiate şi apte să ofere copilului sprijinul necesar în dezvoltare şi creştere”, mai spune psihologul Ionuţ Ghiugan. 

Incapacitate de exprimare a emoţiilor 

Cei mai mulţi dintre copiii care cresc fără figura şi dragostea maternă riscă să ajungă, dacă nu au niciun substitut pentru aceste lipsuri, adulţi disfuncţionali. 

“Pe termen lung, efectele negative ale absenţei materne în viaţa copilului sau lipsa legăturii normale mamă-copil variază de la o incapacitate de exprimare a emoţiilor şi afectelor, stare cronică de depresie, relaţii sociale dezorganizate, un grad scăzut de siguranţă şi interes în exploararea mediului, adaptare maladivă la cerinţele sociale şi profesionale ale vieţii adult”, spune renumitul psiholog. 

Incapacitatea de a ajunge la maturizare emoţională

Copilul este afectat nu doar în etapa pierderii mamei ci şi mai târziu, pentru că lipsa mamei în copilarie creează deficienţe emoţionale şi comportamentale care se vor vedea  pe parcursul intregii vieţi.

“Pierderea relaţiei timpurie mama-copil şi lipsa unei relaţii materne substitut adecvată nevoilor copilului, reprezintă principalul obstacol în dezvoltarea viitoare a unui copil, cu efecte profunde şi uneori insurmontabile. În acest context vorbim de un viitor adult lipsit de capacitatea de a ajunge la maturizare emoţională, lipsiţi de afect, incapabil să iubească sau să aibă grijă de alţii, cu un tip de ataşament nesecurizat sau dezorganizat”,  precizeză Ionuţ Ghiugan. 

Nu doar lipsa efectivă a mamei cauzează seria lungă de probleme amintite. Dacă mama este prezentă fizic, însă nu poate oferi afecţiunea de care copilul are nevoie, rezultatele pot fi aceleaşi.

“Deşi relaţia mama-copil este o legătură care se formează şi menţine instictiv, există câteva situaţii care dezorganizează profund impulsul matern biologic: o mama cu istoric de tulburare psihică (psihotică), influenţa alcoolului sau drogurilor, legătura nesănătoasă a mamei cu propria sa mamă în copilăriei, mediu social ostil de dezvoltare, moartea sau pierderea propriei mame”, maio spune specialistul.

Adaptarea greoaie la cerinţele academice

Paradoxal, nu copilăria este cea în care efectele lipsei mamei sunt cele mai puternice, ci adolescenţa. “Rezultatul negativ al lipsei materne poate fi observat încă de la vârstă preşcolară, dar efectul cel mai vizibil apare în perioada adolescenţei. Adolescentul nu este capabil să formeze legături personale şi sociale adecvate şi se adaptează cu dificultate la cerinţele academice specifice vârstei”, încheie cunoscutul psiholog Ionuţ Ghiugan.