Eroul român care a declanşat celebrul contraatac pe frontul de la Turtucaia, în Primul Război Mondial
0
Celebra Bătălie de la Turtucaia, din primul Război Mondial, dusă împotriva trupelor bulgare şi germane şi încheiată dezastruos pentru armata română, i-a adus totuşi Ordinul Steaua României în grad de cavaler şi Virtutea Militară unui argeşean devenit erou după ce a preluat, din proprie iniţiativă, contraatacul.
Bătălia de la Turtucaia, desfăşurată între 19 august/1 septembrie şi 24 august/6 septembrie 1916, s-a soldat cu una dintre cele mai ruşinoase înfrângeri ale Armatei române, deşi acolo a existat şi un mic moment de glorie al românilor.
Sub comanda generalului August von Mackensen, trupele bulgaro-germane au atacat prin surprindere fortificaţiile românilor din jurul capului de pod de la Turtucaia, cel mai vestic punct al teritoriului românesc de la sud de Dunăre.
„Epopeea Războiului pentru întregirea României a fost scrisă cu sângele a zeci de mii de eroi. Începutul promiţător al campaniei din Transilvania a fost umbrit de înfrângerea de pe Frontul de Sud - capul de pod de la Turtucaia, în faţa trupelor germane şi bulgare. Luptele de la Turtucaia s-au încheiat cu încercuirea şi înfrângerea trupelor române care au fost nevoite să se predea. Armata română a înregistrat mii de morţi şi răniţi, mai exact 160 de ofiţeri şi 6000 de soldaţi, iar 480 de ofiţeri şi 28.000 de soldaţi au fost făcuţi prinzonieri, din încercuire scăpând numai 5.500 de militari. Printre aceştia se numără şi maiorul Ştefan S. Nicolae, rănit în aceste lupte", precizează, pentru "Adevărul", prof. Constantin Vărăşcanu.
Bătălia de la Turtucaia a dus la retragerea a şapte divizii româneşti de pe pe frontul de nord Foto: Gogu Negulesco
Cum a devenit Ştefan S. Nicolae eroul de la Turtucaia
Născut în satul Stârci din Costeşti - Argeş, la data de 22 mai 1893, Ştefan S. Nicolae a absolvit cursurile Şcolii normale pentru învăţători din Câmpulung, oraş în care şi-a încheiat şi stagiul militar, la Şcoala de Ofiţeri în Rezervă – Infanterie, obţinând, în noiembrie 1915 gradul de sublocotenent, astfel că, la începerea războiului a fost mobilizat şi repartizat la Regimentul 34 Infanterie Constanţa.
În ziua de 23 august/5 septembrie, pe Frontul de la Turtucaia, în momente grele pentru armata română, în timp ce conducea Plutonul 3 din Compania a 12-a, a preluat, din propria iniţiativă, contraatacul, fiind, ulterior, grav rănit la ambele picioare de o mitralieră inamică.
„A fost probabil singurul moment în care armata română a putut să lupte vitejeşte şi să respingă atacul bulgaro-german. Ştefan S. Nicolae era un foarte bun orator. Era atunci sublocotenent, cel mai mic grad de ofiţer, şi avea în subordine un singur pluton, dar i-a impulsionat extraordinar pe cei din subordine. Au plecat la contraatac şi, alături de ei au pornit şi alte regimente. Au ajuns până aproape de tranşeele bulgare şi germane. Cu acest contratac a reuşit, practic să respingă, în acea zi, forţele germane şi bulgare. Toată această acţiune eroică a fost din propria lui iniţiativă. Fără acest contraatac am fi fost, probabil înfrânţi din ziua respectivă 23 august/ 5 septembrie. A fost rănit la ambele picioare, şi, spre norocul lui, a fost trecut Dunărea, probabil de către infirmieri, la Călăraşi", povesteşte, pentru Adevărul", prof. Nicolae Necşoiu – preşedinte Cultul Eroilor „Regina Maria” Costeşti, Argeş, care a desfăşurat o adevărată cercetare cu privire la eroul de la Turtucaia.
Pentru fapta sa eroică, Ştefan S. Nicolae (devenit, ulterior, maior) a fost decorat cu Ordinul Steaua României cu spade în gradul de cavaler şi Virtutea Militară (Decretul nr. 626 / 23.07.1917 şi Brevetul nr. 857 din aceeaşi dată emis de ministrul de război), iar mai apoi a primit şi Ordinul Steaua României în grad de ofiţer (în anul 1928, cu prilejul celor 50 de ani de la unirea Dobrogei cu România).
„Sublocotenentul Ştefan S. Nicolae s-a remarcat în luptele de la 23 august/5 septembrie. (...) S-a avântat din proprie iniţiativă în luptă preluând comanda unităţilor româneşti din sectorul în care se afla. Inamicul a fost respins cu pierderi mari şi, pentru moment, subunităţile româneşti au fost salvate de la nimicire. În propunerea de decorare se arăta că: „[…] şi-a impus autoritatea asupra soldaţilor din regimentele 74, 80, 84 şi 79, care la început nu voiau să înainteze o dată cu plutonul său şi i-a dus înainte. Ajungând la 400 metri de inamic a executat cu multă energie atacul cu baioneta asupra inamicului, pe care l-a respins cu pierderi”, explica prof. dr. Costin Scurtu în articolul, "Eroii neamului, Istorie militară", publicat în 2016.
Ce s-a întâmplat cu eroul de la Turtucaia
Potrivit prof. Nicolae Necşoiu, după momentul Turtucaia, Ştefan S. Nicolae este internat în Spitalele din Călăraşi (aici fiind operat), Brăila si Iaşi (aici fiind şi îngrijit şi de medici francezi). În ianuarie 1917 este trimis la Kiev la Spitalul "Mihail Alexandrovici", unde este operat din nou, apoi începe să se deplaseze cu ajutorul cârjelor.
Este invitat la Moscova în luna martie, acolo fiind bine primit. La întoarcerea în Kiev, a participat din partea armatei române la Adunarea de constituire a batalioanelor alcătuite din români, foşti ostaşi în armata astro-ungară, aflaţi prizionieri în Rusia.
În decembrie 1918, la Iaşi are loc o reuniune în cinstea generalului Averescu, la care este invitat special de către acesta, oferindu-i şi o poză cu dedicaţie şi autograf (în care îi recunoştea meritele pe front în realizarea României Mari).
În aprilie 1918 a fost pensionat ca invalid de război. Întors acasă, la Stârci, se implică în rezolvarea problemelor invalizilor de război din judeţ si constituie Societatea „General Cristescu". Este ales preşedintele Băncii Populare Băseni şi preşedintele Obştei de împroprietărire Băseni.
"La sfârşitul anului 1919, folosind privilegiul acordat invalizilor de război, remarcaţi în lupte s-a stabilit la Constanţa, unde a concesionat bufetul gării şi desfăşoară o bogată activitate economică, culturală şi publicistică. Înfiinţează Societatea Invalizilor din Dobrogea, cu sediu central în Constanţa, el fiind preşedintele organizaţie. La Constanţa a fost ales în fruntea unor institutii, organizaţii, sprijinind intens dezvoltarea economică, maritimă, culturală, drept dovadă fiind mulţumirile şi aprecierile pe care i le-a adresat dr. Constantin Angelescu, ministrul Instrucţiunii Publice", mai arată preşedintele Cultul Eroilor „Regina Maria” Costeşti, Argeş, în rezultatele cercetării sale cu privire la eroul de la Turtucaia.
Maiorul Ştefan S. Nicolae a activat in domeniul economic find ales în anul 1920 membru in Comitetul Sfatului Negustoresc Constanţa, iar un an mai tarziu este promovat vicepreşedinte al acestei organizaţii. În anul 1924 este ales membru, în Consiliul Camerei de Comert şi Industrie Constanţa, ulterior fiind numit delegatul Ministerului Industriei în Consiliul de Direcţie al Camerei.
Felicitat de preşedintele Franţei pentru eroismul de la Turtucaia
Din anul 1927 este ales vicepreşedinte al Camerei de Comert şi Industrie Constanţa, iar din 1933 până la 24 ianuarie 1938 preşedinte, concomitent cu această ultimă funcţie a fost şi membru în Consiliul de Conducere al Uniunii Camerelor de Comerţ şi Industrie Bucureşti. În aceste funcţii a susţinut şi realizat multe edificii şi activităţi, a dezvoltat ativitatea maritimă, a fost construit portul pescăresc, a achiziţionat diverse vase moderne (vapoarele de pasageri Transilvania şi Basarabia fiind cele mai moderne din bazinele Mării Negre şi Marea Mediterană).
„A susţinut şi organizat numeroase conferinţe la Academia Populară din Constanţa, fiind un bun conferenţiar. În anul 1935 a făcut parte din delegaţia ţării noastre (compusă din 3 persoane), la un Congres Internaţional pe probleme economice, desfăşurat în capitala Franţei. La acest congres au participat 58 de state, ofiţerul Ştefan Nicolae beneficiind de toată atenţia din partea preşedintelui Franţei, dl. Albert Lebrun, care l-a primit personal, l-a prezentat soţiei şi l-a felicitat pentru eroismul de la Turtucaia", mai arată Nicolae Necşoiu.
Potrivit profesorului, la sfârşitul anilor 30, la cererea ministrului agriculturii prof. univ. dr. Nicolae Cornăţeanu, a elaborat un program de organizare a pescuitului fiind ales preşedintele Sindicatului pescarilor din Delta Dunări şi de la Marea Neagră.
În acelaşi timp a existat o iniţiativă de înfiinţare în Constanţa a unei societati româno-germane pentru modernizarea si dezvoltarea pescuitului maritim (aceasta consta în înfinţarea unui port pescăresc în partea de nord a oraşului Constanţa, construcţia unor depozite frigorifice şi a unei fabrici de conserve, locuinţe pentru angajaţi şi pescari, dar şi ridicarea nivelului de pregătire al pescarilor), fiind propus pentru preluarea conducerii acestei societati. În scopul constituirii acesteia au existat patru întrevederi, două la Ministerul Agriculturii şi două la Ambasada Germaniei, dar evoluţia războiului a anulat aceasta initiativă.
Marginalizat de comunişti
Veteranul şi invalidul de razboi Ştefan Nicolae a fost un mare iubitor de cultură, fiind un colecţionar de carte şi numismatică.
„O parte din vasta sa colecţie numismatică, obiecte importante (simboluri premonetare) a fost donată Muzeului Judeţean Argeş, restul aflându-se în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie. În perioada comunistă este marginalizat, iar o parte însemnată din viaţă o petrece în satul natal, unde este şi înmormântat", mai arată Nicolae Necşoiu.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Tragedia copiilor arşi în biserică
Se încarcă comentariile...
