EXCLUSIV Strănepoata lui Ion I.C. Brătianu, despre motivele pentru care a cerut şi obţinut cetăţenia română

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Marie-Hélène Fabra Brătianu a obţinut cetăţenia română în această toamnă FOTO: Denis Grigorescu
Marie-Hélène Fabra Brătianu a obţinut cetăţenia română în această toamnă FOTO: Denis Grigorescu

Într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul“, Marie-Hélène Fabra Brătianu (58 de ani) a dezvăluit motivaţia gestului său şi că-şi doreşte ca într-o zi să cumpere o locuinţă în România. Adoră cuvântul „dor”

 „A obţine cetăţenia română este cumva şi un angajament, în sensul că simţi într-un procent că aparţii acestei ţări, inclusiv din punct de vedere istoric. Dorinţa de a obţine cetăţenia română a început să prindă tot mai mult contur în octombrie 2019, când am venit la Bucureşti pentru a participa la inaugurarea statuii lui Ion I.C. Brătianu, străbunicul său, iar un român mi-a spus că ar trebui să fiu româncă. Atunci când mama a plecat în Franţa a fost cumva o ruptură, iar eu cred că trebuie reparată această ruptură. Nu am crescut în România, însă pe de altă parte sunt rădăcini, sunt fire ce au rămas şi este foarte important să le refac. Mi se pare formidabil să am rădăcini româneşti, la celălalt capăt al Europei. Mă simt acum şi mai europeană după ce am obţinut şi cetăţenia română”, spune Marie-Hélène Fabra Brătianu.

Ileana Brătianu si Marie Helene Fabra Bratianu

Strănepoata lui Ion I.C. Brătianu ne-a precizat că angajaţii Ambasadei României la Paris au fost foarte cooperanţi şi deschişi şi i-au explicat clar fiecare pas. „Am obţinut cetăţenia română în octombrie, urmează să primesc şi paşaportul românesc în decembrie. A contat mult şi faptul că mama mea era româncă. Am aflat că dacă ai unul dintre părinţi român, eşti considerat român”, ne-a declarat Marie-Hélène Fabra Brătianu, adăugând că şi copiii săi au fost foarte mulţumiţi de decizia luată, ca şi soţul.

Cuvântul preferat în limba română

Demersurile pentru obţinerea cetăţeniei române au început în primăvara acestui an.

„Mi-aş dori ca într-o zi să îmi cumpăr şi o locuinţă în România”, mai spune strănepoata lui Ion I.C. Brătianu, care vorbeşte şi româneşte. Cuvântul său preferat în română este „dor”: „Ador acest cuvânt. Îl găsesc minunat şi cu melancolia pe care o degajă. Îmi place, de asemenea, „cu plăcere”, atunci când se răspunde la „mulţumesc”, e foarte drăguţ, înseamnă că ai făcut un gest cu plăcere”.

Strănepoata marelui Ion I.C. Brătianu ne-a dezvăluit că s-a gândit în repetate rânduri la bunicul său Gheorghe Brătianu, care nu a plecat din România atunci când Franţa i-a oferit un post de profesor la Sorbona: „M-am gândit la moartea sa. Sunt sigură că dacă ar şti că nepoata sa a obţinut cetăţenia română ar fi fericit”.

MH Fabra la inmormantarea mamei sale in 2009 la Florica

Marie-Hélène Fabra Brătianu este fiica Ileanei Brătianu şi nepoata Elenei Brătianu şi a istoricului şi omului politic liberal Gheorghe Brătianu. Poartă în ea genele, calităţile şi farmecul unei familii care a scris pagini de aur din istoria României, străbunicul ei, Ion I.C. Brătianu, fiind unul dintre făuritorii României Mari. Marie-Hélène a ajuns prima dată în ţara natală a mamei sale după Revoluţia din decembrie 1989, iar în ultimii zece ani a venit frecvent din cauza unor procese în care s-a trezit implicată fără voia sa.

Asta după ce, în 2006, mamei sale i s-au retrocedat, prin diverse manevre suspecte ale autorităţilor din Argeş, 32,8 hectare în Pădurea Trivale din Piteşti, deşi terenul trebuia retrocedat în comuna argeşeană Răteşti, acolo unde Gheorghe Brătianu avusese o moşie. Respectiva retrocedare face de câţiva ani obiectul unui dosar la DNA cu nouă persoane urmărite penal pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Strănepoata lui Ion I.C. Brătianu a simţit pentru prima oară dorinţa de a obţine cetăţenia română în 1995. În urmă cu 25 de ani, o bună prietenă a mamei sale cu care s-a întâlnit în avionul Bucureşti-Paris i-a spus că această formalitate nu ar trebui să fie una dificilă pentru ea. Marie-Hélène Fabra Brătianu mărturiseşte că acum 25 de ani nu era încă pregătită pentru această decizie importantă.

Începând din 2009, anul în care mama sa a murit, Marie-Hélène Fabra Brătianu a început să vină din ce în ce mai des în România, ţara strămoşilor săi. La început, a fost doar pentru a rezolva mai multe probleme familiale.

„Este o reîmpăcare cu mine însămi”

Şi, după cum ne-a declarat Marie-Hélène Fabra Brătianu, a urmat o altă etapă: aceea de a accepta că tot trecutul românesc, cu dramele bunicilor săi şi după aceea ale mamei sale, era şi trecutul său. Şi, pe măsură ce a aflat mai multe despre viaţa şi activitatea înaintaşilor săi, cu atât a devenit mai mândră de faptul că este urmaşa lor.  Strănepoata lui Ion I.C. Brătianu ne-a declarat că hotărârea sa nu are vreo legătură politică şi că este legată în procent majoritar de trecutul ilustrei sale familii: „Nu am vreo ambiţie politică. Este o decizie cu totul şi cu totul privată. O decizie ce înseamnă şi o reîmpăcare cu mine însămi şi o decizie ce reface un pod interior”.

marie helene fabra bratianu

O altă motivaţie a solicitării cetăţeniei române a fost reprezentată de eşecurile sale juridice: „Toate procesele din România ce durează de mai mulţi ani şi ce sfidează bunul simţ şi îmi alimentează tristeţea nu îmi pot umbri bucuria reîntâlnirii cu ţara strămoşilor mei materni”.

Fostă jurnalistă la „Les Échos“, Marie-Hélène Fabra Brătianu este pictoriţă la Paris. În 2012, a publicat la Editura Humanitas cartea „Memoria frunzelor moarte“, în care combină memoriile bunicii sale cu propriul jurnal început după moartea mamei sale, în 2009. În vara lui 2016, a apărut şi versiunea în limba franceză a volumului, la editura L’Harmattan din Paris. În 1983, a obţinut o diplomă în Istoria Artei la Şcoala Muzeului Luvru. Din 1987 este licenţiată în Arte la Academia de Arte Frumoase din Paris. Până acum a avut expoziţii de pictură în Franţa, Germania, Italia, Argentina şi România.

Între 2004 şi 2008, strănepoata lui Ion I.C. Brătianu a realizat două filme după tragediile lui Sofocle, ambele filmate la închisoarea din Fresnes, Franţa.

Înaintaşii săi, nume ilustre în istoria României

Născut la Ştefăneşti-Argeş, în 1864, Ion I.C. Brătianu, străbunicul lui Marie-Hélène Fabra Brătianu, a jucat un rol extrem de important în Marea Unire din 1918 şi în viaţa politică a României moderne. A deţinut funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal din 1909 până în 1927.

Ion I.C. Brătianu a fost de cinci ori preşedinte al Consiliului de Miniştri - mai mult decât oricine altcineva - de trei ori ministru de Interne, de două ori ministru al Apărării Naţionale şi de două ori ministru al Afacerilor Externe. Pe 24 noiembrie 1927, Ion I.C. Brătianu s-a stins din viaţă în urma unei laringite infecţioase.

Gheorghe Brătianu, bunicul lui Marie-Hélène Fabra Brătianu, a fost un strălucit istoric, om politic şi membru al Academiei Române. S-a stins din viaţă la doar 55 de ani, în aprilie 1953, în închisoarea de la Sighet, unde fusese întemniţat de comunişti în 1950.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Strănepoata lui Ion C. Brătianu a făcut plângere la CEDO împotriva statului român: „Mă simţ hărţuită de procese. Este terifiant!“

Rămăşiţele nepoatei lui Ion I.C. Brătianu, aduse de la Paris în România

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite