„Fabrica“ de permise de la Argeş a fost închisă după ani de zile
0
28 de persoane au fost condamnate definitiv săptămâna trecută de Curtea Supremă de Justiţie. Printre acestea se afla fostul şef al Serviciului Permise şi adjunctul său. Noul cod penal i-a trimis după gratii pentru şase ani, după ce în primă instanţă aceştia fuseseră condamnaţi la 14 ani de închisoare. Dintre cele câteva sute de permise de conducere obţinute fraudulos, instanţa nu a anulat decât 58.
Cel mai mare scandal de corupţie din Argeş din ultimii 20 de ani s-a înregistrat în 2008, ca personaje principale fiind şefii Serviciului Permise Argeş, mai mulţi ofiţeri şi subofiţeri ai Poliţiei Rutiere, instructori auto, interlopi dar şi un preot de ţară.
În data de 13 iunie 2008, ofiţerii D.G.A au descins la locuinţele celor 28 de suspecţi, dar şi la sediul S.P.C.R.P.C.I.V. Argeş, de unde au ridicat unităţi de calculator dar şi multe documente, inclusiv fişe de examinare care urmau să fie folosite în aceeaşi zi. De la domiciliile celor doi şefi, comisarii Codruţ Vlăsceanu şi Vasile Voinea, anchetatorii au ridicat peste 400.000 de euro, bani care nu au putut fi justificaţi.
Poliţiştii sub acoperire au reuşit să stabilească şi cum funcţiona „fabrica“ de permise. Cei care doreau să obţină permisul fără bătăi de cap luau legătura cu un prieten al poliţiştilor, după care, în schimbul unei sume cuprinse între 500 şi 1000 de euro, erau ajutaţi să devină şoferi. Cel mai scump era permisul pe care urma să îl primească un analfabet, până la 3000 de euro. La Piteşti au reuşit astfel să obţină permise artişti, manelişti şi fotbalişti.
Scandalul a modificat procedura de intrare în posesia permisului
Imediat după reţinerea poliţiştilor implicaţi în fraudarea examenelor pentru permisul auto, I.G.P.R.-ul a modificat procedurile. Astfel Piteştiul a fost primul oraş în care s-a implementat supreavegherea video, iar permisele erau tipărite la Bucureşti şi apoi trimise prin poştă. În toată această perioadă, atât Vlasceanu cât şi Voinea au declarat că sunt nevinovaţi şi că ordinele le-ar fi primit de la superiori.
Cu toate acestea, în primă instanţă au fost condamnaţi la câte 14 ani de închisoare şi confiscarea mai multor bunuri. Astfel, comisarul şef Codruţ Vlăsceanu a rămas fără 458.000 de euro şi 30.000 de lei, iar adjunctul său fără 10.000 de euro şi 900.000 de lei.
Apariţia noului cod penal i-a ajutat însă pe aceştia, pedepsele fiindu-le reduse la câte şase ani de închisoare. Norocoşi au fost şi complicii lor, aceştia primind şi ei condamnări uşoare, după cum urmează : Florin Stoica (un an şi şase luni); Marius Gheorghe Mierlă (patru ani); Florin Badea Boroiu (trei ani şi şase luni); Georgel Laurenţiu Neagoe (patru ani); Mihai Crăciun (doi ani); Alexandru Nicolae (doi ani); Marius Epure (trei ani); Mircea Florian Silveanu (doi ani); Virgil Ioniţă (doi ani); Traian Proca (doi ani); Aurelian Rădoi (trei ani); Nicolae Anghel (trei ani); Izabel Constantin Tudoroiu (trei ani); Ion Ciprian (trei ani); Paul Daniel Mandu (trei ani); Ion Ionaşcu (patru ani); Constantin Laurenţiu Floroiu (trei ani); Constantin Marcu (doi ani); Constantin Tincă (trei ani); Ionuţ Laurenţiu Bălan (şase ani); Daniel Zidaru (şase ani).
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
