Fructe cu efect antitumoral. „Coacăzele negre, mai bune decât merele de 12,5 ori la conţinutul de polifenoli şi flavonoide“

Foto: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti-Mărăcineni

La Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti-Mărăcineni este în curs de derulare un proiect de studiu privind comportarea unor specii valoroase de arbuşti fructiferi în condiţiile climatice din România, pentru a evidenţia speciile şi soiurile care dau cele mai bune rezultate.

Cercetătorii acordă o atenţie deosebită arbuştilor fructiferi, o o categorie aparte de specii pomicole, care furnizează omului substanţe biologic active cu ceea ce specialiştii numesc efect nutraceutic. 

Rol antioxidant şi antitumoral

Mai exact, este vorba despre unele beneficii pentru sănătate, inclusiv în prevenirea sau tratarea unor afecţuni, graţie conţinutului de vitamine, săruri minerale, acizi organici, pectine, taninuri, polifenoli flavonoide şi antociani, substanţe cu cu rol antioxidant şi antitumoral.

"Cercetările întreprinse în ţări mari cultivatoare de arbuşti fructiferi au arătat că, prin conţinutul de polifenoli si flavonoide, raportat la 100 g fructe, coacăzele negre, merişoarele sau cătina depăşesc merele de cca. 12,5 ori, 9 ori, respectiv 6 ori. În ceea ce priveşte conţinutul în antociani, afinele, murele, merisoarele, zmeura roşie şi căpsunele depăşesc merele roşii de cca. 30 de ori, 20 de ori, 11,5 ori, 7,5 ori, respectiv 1,7 ori", explică, pentru "Adevărul", Cristian Marin, inginer al Laboratorului Tehnologii Pomicole şi Protecţia Plantelor din cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Piteşti-Mărăcineni.

Potenţiat efect anticancerigen, dovedit prin teste clinice de laborator

Fructele unor specii de arbuşti fructiferi conţin cantităţi importante de resveratrol (aronia, afinele, murele, coacăzele negre) şi de acid elagic (zmeura, căpşunele, murele, afinele), cu un potenţiat efect anticancerigen, dovedit prin teste clinice de laborator, care produc distrugerea celulelor canceroase manifestate la nivelul pancreasului, esofagului, colonului, prostatei şi pielii, potrivit cercetătorului Howard Becker.

"Coacăzul negru se remarcă prin conţinutul mare de vitamina C 114-264 mg% şi potasiu 308-447 mg%. Cornul, prin conţinutul mare de potasiu 259-583 mg%, iar socul, prin conţinutul mare de fosfor 55-83mg% si potasiu 305-526mg%. Deosebit de valoroase sunt fructele de scorus negru - Aronia melanocarpa, bogate în taninuri, calciu, potasiu si vitamina C, polifenoli şi antociani", mai spune, pentru "Adevărul", ing. Cristian Marin. 

De ce e importantă starea de sănătate a arbuştilor

Compuşii din plantele de arbuşti fructiferi sunt însă influenţaţi în mod semnificativ de starea de sănătate a plantelor, de metodele de înmulţire şi de condiţiile pedoclimatice.

La Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti-Mărăcineni este în curs de derulare (pâna în decembrie 2022) un proiect de studiu privind comportarea unor specii precum aronia (scoruşul negru), goji, lonicera, kiwi, cornul, socul, măceşul, trandafirul pentru petale în condiţiile climatice din România, pentru a evidenţia speciile/soiurile care dau cele mai bune rezultate atât din punct de vedere productiv, cât şi calitativ, astfel încât să orienteze cultura comercială, în scopul obţinerii unui nivel tehnologic ridicat.

"Unele specii valoroase se înmulţesc generativ (Aronia) şi vegetativ, prin stoloni (capşunul) prin butaşi semilemnificati sau lemnificati, în vârstă de un an, sau prin cultura in vitro a meristemelor, tehnologie care asigură şi eliberarea materialului iniţial sau de plantare, de o serie de virusuri păgubitoare.

Prin butaşi se pot înmulţi, coacăzul, agrişul, aronia, cătina, murul, iar zmeurul, prin drajoni", explică, pentru "Adevărul", inginerul Cristian Marin.

Potrivit specialistului, înainte de înmulţire şi extinderea în cultură, trebuie cunoscute în detaliu conţinutul fructelor în principii nutraceutice, comportarea la boli şi dăunători, la aportul de apă şi fertilizanţi, precum şi metoda cea mai economică de multiplicare.

Proiectul a început în urmă cu trei ani şi are ca obiectiv specific modernizarea tehnologiilor de înmulţire şi de cultură a plantelor horticole, pentru utilizarea cu maximă eficienţă a resurselor naturale şi antropice, diminuarea impactului negativ al schimbărilor climatice şi îmbunătăţirea protecţiei mediului înconjurător 

Evaluarea materialului biologic luat în studiu şi validarea rezultatelor prin verificarea performanţelor agro-productive se vor face în 2022, după care va urma o diseminare a acestor rezultate prin publicarea de articole şi lucrări ştiinţifice.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Un tânăr de 19 ani a murit spulberat de o maşină, pe DN 73 Piteşti - Câmpulung

Imagini spectaculoase cu Parcul Naţional Piatra Craiului învăluit în ceaţă.