Glaciarul Iezer, lacul solitar dintre munţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Lacul Iezer, o minunăţie a naturii FOTO: Ovidiu Hriscu
Lacul Iezer, o minunăţie a naturii FOTO: Ovidiu Hriscu

Legenda Lacului Iezer pomeneşte de încercarea adâncimii sale cu o funie lungă cât toate zilele, la capătul căreia a fost legat un burduf – niciodată n-a ajuns la fund. Astăzi se ştie cât de adâncă este apa, dar lacul glaciar din Masivul Iezer-Păpuşa continuă să fie o provocare pentru mii de turişti, mai ales prin uluitoarele privelişti oferite de întreaga zonă.

Cei care pornesc spre apa din căldarea sculptată de gheţari în stâncă ştiu că nu doar lacul este atracţia zonei, ci întregul peisaj montan ce-l înconjoară, căci, fiind poziţionat mult mai la sud faţă de linia Carpaţilor Meridionali, Masivul Iezer-Păpuşa permite cuprinderea cu privirea a spectaculozităţii munţilor din jur.

„Munţii Iezer-Păpuşa, din grupa majoră sudică a lanţului Carpaţilor, dezvăluie privelişti pur şi simplu impresionante. Se ridică între cursurile superioare ale râului Doamnei şi Dâmboviţei, care îi delimitează la nord, nord-vest şi vest, către culmile Făgăraşului, precum şi la est, către creasta Pietrei Craiului. 

Vârful Roşu, aflat în centrul masivului, este, cu cei 2.469 de metri ai săi, cel mai înalt punct al masivului. Ceva mai jos, la 2.135 de metri, sub vârful Iezerul Mare, în interiorul masivului, într-o căldare străjuită de culmi golaşe se află lacul glaciar Iezerul Mare“, spune salvamontistul Cristian Toma pentru „Weekend Adevărul“.  

Dăltuit de gheţari în stânca muntelui

Lacul Iezer este, de altfel, singurul lac glaciar din Masivul Iezer-Păpuşa. „Denumirea sa vine din limba slavonă, Jezeru, şi semnifică lac adânc sau lac de munte. Este vorba de un lac de circ glaciar. Specifice lacurilor de circ glaciar sunt suprafaţa şi adâncimea mici, cu puţine excepţii, şi, desigur, forma oarecum circulară, precum şi situarea în imediata apropiere a crestei muntoase, la obârşia văilor“, precizează profesorul de geografie Sebastian Florescu.

Lacul este la 2.135 metri altitudine FOTO: Ovidiu Hriscu

lacul iezer 02

Lacul Iezer a apărut în căldarea – depresiune circulară – formată prin eroziune sau prin acţiunea gheţarilor de altădată, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi. „Ultimele două glaciaţiuni cuaternare pleistocene Riss şi Wurm au modelat apariţia unei forme de relief, denumită circ glaciar sau căldare glaciară, care este o escavaţie circulară flancată de abrupturi, culmi golaşe. După retragerea gheţarului, în această escavaţie s-a acumulat apa care a dat naştere acestui lac glaciar de circ (iezer). Se poate spune că lăcaşul lacului a fost dăltuit de gheţari în stânca tare a masivului muntos la obârşia văii formând acest lac glaciar de circ mic ca suprafaţă (0,375 ha) şi puţin adânc (5,1 metri)“, explică, pentru „Weekend Adevărul“, activistul de mediu Robertin Rusu.

Lacul are o alimentare nivopluvială. Mai exact, apa rezultată din topirea zăpezilor şi din precipitaţii se infiltrează în grohotişurile de pe marginea circului şi este cedată treptat lacului. „Lacul este alimentat sezonier de zăpada topită a crestelor, oferind o privelişte de vis“, mai spune Robertin Rusu. Mii de turişti se aventurează anual să vadă această privelişte în toată splendoarea ei.

Drumul către lacul glaciar

Din şoseaua naţională Piteşti – Câmpulung – Braşov – D.N. 73, la kilometrul 54 se desprinde spre stânga un drum judeţean asfaltat care duce la Cabana Voina, aşezată la baza Masivului Iezer-Păpuşa. De aici pornesc două trasee care duc spre Lacul şi Vârful Iezer: unul, cunoscut şi sub numele de traseul de vară, marcat cu bulină albastră, iar celălalt, impropriu numit traseu de iarnă, este marcat cu cruce albastră şi este cu cel puţin o oră mai lung.

Şi traseele spre lac sunt pline de farmec FOTO: Formaţia Salvamont Câmpulung

lacul iezer trasee foto formatia salvamont campulung

„Dinspre Voina se poate ajunge la Lacul Iezer pe două variante de traseu. Prima variantă Voina – Valea Bătrâna – Refugiul Iezer, un traseu de peste 4 ore, marcat cu punct albastru şi pătrat alb. Cea de-a doua variantă reprezintă un traseu marcat cu semnul cruce albastră Voina – Valea Bătrâna – Piciorul Iezerul Mare – Refugiul Iezer, având aceeaşi durată, de 5 ore“, descrie traseul salvamontistul Cristian Toma.

Salvatorul montan recomandă accesul pe aceste trasee doar vara – oricum, în sezonul rece toate traseele turistice montane sunt închise din cauza riscului de avalanşe, în general. Cei care o fac în anotimpul rece se supun unor riscuri – avalanşe, accidente –, ce-i drept, poate mai mici decât în alte masive, dar nu de neglijat, la care ar trebui să se mai gândească. „Cu toate că Masivul Iezer-Păpuşa are cea mai domoală creastă din peisajul montan românesc, cu pericol de avalanşă mai redus iarna, este contraindicată intrarea pe versanţii abrupţi, unde stratul de zăpadă se poate rupe“, mai spune Cristian Toma.  

Vârful Crucii

De reţinut este faptul că, în apropierea Lacului Iezer, la 2.165 de metri altitudine, se găseşte refugiul cu acelaşi nume, cel mai mare refugiu de altitudine din România, cu o capacitate de peste 50 de locuri.

Pe traseu e musai de bifat şi Crucea Ateneului, un monument cu o poveste care începe în 1937, când activişti culturali ai Ateneului Voineşti au ridicat o primă cruce de lemn pe Iezerul Mare, la 2.270 de metri. Pentru că anii au degradat-o vizibil, ulterior a fost ridicată o a doua cruce, de data aceasta din piatră, dar de mici dimensiuni – sub o jumătate de metru înălţime, care însă a dispărut, motiv pentru care a fost înlocuită cu o a treia cruce, tot din piatră, care a avut aceeaşi soartă ca şi precedenta.

În anul 1988, Asociaţia de turism „Plaiuri muscelene“ şi Salvamont Câmpulung au amplasat în zonă o a patra cruce, din fier. În timp ce căutau bolovani pentru consolidarea crucii, au găsit, în apropiere, într-o vale, a doua cruce din piatră care se credea pierdută şi care a fost încastrată în beton la baza celei de fier. Pentru că inscripţia vechii cruci era greu lizibilă, echipa Salvamont a transcris mesajul descifrat – „Mare eşti, Doamne, şi minunate sunt Lucrările Mâinilor Tale“ – pe o placă de inox, pe care au montat-o pe crucea de fier, denumită Crucea Ateneului.

„Cuvintele sunt prinse în «sigla astrală». IS–HR–NI–KA par a fi un mesaj către muritori, că pentru a ajunge sus trebuie să înfrunţi greul, urcând panta abruptă a vieţii spre un ţel ce niciodată nu trebuie redus la unul singur odată ce este atins. S-a putut ajunge aici, se poate ajunge şi mai departe”, se arată pe pagina de Facebook „Comuna Turistică Lereşti“.

Legenda Lacului Iezer

Lacul Iezer are propria sa legendă. Iată cum era ea relatată la 1900, de Niţă Vasile, localnic din Piatra:

„Iezerul era al vitejilor albeni (Albeşteni) şi s-a cercat un cioban alban să afle adâncimea Iezerului. Da socotiţi că a făcut vreo ispravă, Domnule?

A pus pe ciobani de au tuns toate oile, toate mioarele, toţi cârlanii, toate sterpele şi toate mânzările. Şi din fiecare lână a făcut câte o funie şi le-au dus pe toate la stână. A legat pe urmă toate funiile una de alta si din ele a făcut o funie lungă cât toate zilele. Şi de unul din capetele funiei, ciobanul alban a legat un burduf cu bolovani şi i-a dat drumul în lac.

S-a dus burduful spre fund, s-a dus până s-a desfăşurat toată funia; dar de fund tot nu i-a mai dat. Când a văzut aşa, foc s-a făcut ciobanul alban. Bătrân fiind, tot amărât a stat până a închis ochii că n-a putut să afle cât e de adânc Iezer. Şi când a trecut la cele veşnice, a dat fiilor cu limbă de moarte, cu poruncă strajnică, blestem şi legătură ca în primăvară feciorii să îndoiască funia cu lâna din acel an, şi aşa îndoită şi lungită iarăş să caute fundul lacului.

Vara următoare, feciorii nu i-au ascultat dorinţa, în loc să îndoaie funia, au pus-o pe trei măgari, că aşa de mare şi grea era, şi au dus-o la vânzare tocmai la Piteşti. Aşa că nu s-a putut afla fundul lacului care e rămas aşa de pe vremea Jidovilor. Însă pe feciori i-a ajuns cu foc blestemul ciobanului alban. Cel mare s-a îndrăgostit de o fată tare mândră, dar ea s-a măritat cu altul. Atunci, de mult amar, s-a aruncat în lac. Pe cel mic, pe munte, pe Iezer, un vârtej s-a iscat din senin şi i-a luat toate mioarele şi le-a aruncat în lac. De necaz, a plecat în lume nu l-a mai interesat nici de munte, că era al lor, nici de dragostea de mioare. De atunci, nimeni nu a mai încercat să afle fundul lacului, că e foc şi blestem“.

Vă mai recomandăm şi:

Salvamont Argeş a montat o bază modulară pe platforma Voina. Obiectivul este dotat cu sală de prim ajutor, toalete şi dormitoare

Viscol de peste 100 km/h, de Revelion, în Munţii Făgăraş. Cum va fi vremea după Anul Nou


 

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite