Heliportul construit „cu sacul la spinare“ în vârful munţilor Făgăraş. Cum s-au mobilizat voluntarii pentru a salva vieţi

Heliportul din Făgăraş, finalizat după o muncă titanică FOTO:Rareş Toma

Zeci de voluntari din Argeş şi Bucureşti au lucrat zi lumină timp de o săptămână la realizarea unui heliport în Făgăraş, în punctul Fereastra Zmeilor, la 2.300 metri altitudine. Realizarea lor este cu atât mai impresionantă cu cât au cărat tonele de materiale de construcţii pe jos şi fără niciun fel de sprijin de la autorităţi. Heliportul scurtează timpul de intervenţie al salvamontiştilor cu o oră şi jumătate.

Lăudabila idee a realizării heliportului îi aparţine lui Relu Nica, unul dintre cei mai buni salvamontişti din România, cu peste 16 ani de experienţă. Relu Nica face parte din formaţia Salvamont Curtea de Argeş, iar ideea construirii heliportului a venit după o tragedie.

„În 2009 am avut o intervenţie cu colegii de la Salvamont. Un turist polonez căzuse într-o zonă dificilă. Am făcut vreo 30 de minute din Valea Călţunului până la el. Când am văzut situaţia în care era, am început să dăm telefoane mai departe, să alertăm ierarhic. Turistul era într-o situaţie foarte grea, avea şi fracturi şi un traumatism cranio-cerebral. Elicopterul de la SMURD a venit pe heliportul de la cabana Capra. Noi am mai făcut până la cabana Capra o oră şi jumătate. Şi să cari o oră şi jumătate o targă este crâncen, pentru că omul era în agonie, vomita sânge. E o imagine ce te marchează pe viaţă. Din păcate, turistul s-a stins din viaţă pe targă. Când am ajuns lângă elicopter, cei de acolo ne-au spus: „Şi dacă eram lângă el când se oprea din rostogolire tot murea.” 

Nu ştiu dacă oamenii au spus chestia asta mai mult din compasiune pentru noi. Ne-a marcat moartea acelui turist polonez. Şi am început să mă gândesc la soluţii de atunci ca să nu se mai întâmple asemenea situaţii, cu mers cu targa o oră şi jumătate până la un heliport. Şi am căutat o zonă unde să putem realiza un heliport. Cel pe care l-am realizat cu zeci de voluntari este la aproximativ 2.300 metri altitudine. Şeful Salvamont Argeş, Adi Sănduloiu, va filma heliportul cu o dronă şi va trimite filmarea celor de la SMURD ca să recunoască heliportul şi zona unde se află, să le livreze practic coordonatele. Prin realizarea acestui heliport se scurtează timpul de intervenţie cu o oră şi jumătate. Heliportul este deja funcţional. Are opt metri în diametru, este pe structură din piatră”, spune Relu Nica pentru Adevărul. 

Făgăraşul este o zonă pe cât de spectaculoasă şi frumoasă, pe atât de periculoasă, unde se petrec frecvent accidente. Salvamontiştii argeşeni sunt nevoiţi, foarte des, să care în spate accidentaţi din cele mai îndepărtate locuri, astfel că acţiunile lor durează ore întregi şi sunt epuizante. Iar noul heliport va permite aterizarea elicopterelor SMURD care să preia turiştii accidentaţi de cât mai sus, fără a mai fi nevoie de transportul lor la şosea, cu întârzierile şi riscurile aferente inutile.

"Oameni de bine se găsesc"

Voluntarii au lucrat zi lumină la 2.300 metri altitudine FOTO: Cristina Voinea-ICS Photo

Zecile de voluntari nu au avut sprijin şi finanţare de la autorităţi. „Nu am vrut să implic Salvamontul ca instituţie, pentru că asta însemna foarte multă birocraţie. Ştiţi că România zace de boala asta”, spune Relu Nica.  

A existat însă o solidaritate extraordinară, după cum ne-a precizat salvamontistul argeşean: „Unul dintre prietenii mei a sponsorizat acţiunea cu nişte saci de ciment, alţi prieteni au sponsorizat acţiunea cu alimente, cu plasă metalică. Oameni de bine se găsesc. Per total, au fost peste 50 de oameni care au contribuit la realizarea heliportului, cu sprijin direct sau indirect.”

Voluntarii au primit un ATV de la Salvamont Piteşti. Materialele au fost cărate cu o remorcă până într-un loc, iar de acolo au fost preluate cu ATV-ul. În paralel cu căratul a zeci de tone de materiale de construcţii, alţi voluntari au lungit poteca până unde se poate ajunge cu ATV-ul cu încă 500 de metri. Şi lungirea acestei poteci scurtează timpul de intervenţie cu o jumătate de oră. Şi asta înseamnă mult pentru salvamontişti, în condiţiile în care fiecare dintre ei trebuie să care în spate la o intervenţie un echipament de cel puţin 20 de kilograme.

Bucăţi de piatră de 50-60 kilograme cărate în spate

În ultimele două zile de lucru la heliport, Relu Nica şi voluntarii au fost sprijiniţi şi de 25 de oameni din Bucureşti, care au cărat pe sute de metri zeci de saci de nisip în spate, fiecare sac având 25 de kilograme.

Pentru a vă face o idee despre volumul de muncă, iată şi cât material s-a cărat până la 2.300 de metri altitudine. „Au fost 50 de saci a câte 25 de kilograme de pietriş şi 11 saci a câte 20 de kilograme de ciment. Am cărat şi sute de litri de apă, pentru că în Fereastra Zmeilor nu există apă. S-au cărat multe bucăţi de piatră de câte 50-60 de kilograme bucata. S-a cărat piatră zobită cu barosul”, spune Relu Nica.

Solidaritate umană la înălţime FOTO: Cristina Voinea -ICS Photo

O muncă uriaşă şi care a dat roade. De acum înainte, în Fereastra Zmeilor, unul dintre cele mai dificile şi periculoase puncte din Făgăraş, există un heliport funcţional.  

Acţiunea a durat o săptămână şi s-a lucrat în fiecare zi de dimineaţa până seara FOTO: Cristina Voinea - ICS Photo

„Este un proiect reuşit, încă un succes al nostru, al oamenilor care au puterea să facă ceva. Mulţumesc celor care au contribuit financiar, organizatoric, cu timpul şi cu energia lor. Vreau să ştiţi că orice mic efort a contat enorm pentru toţi. A fost o persoană care a lucrat toată perioada, un prieten care a adus peste 20 de motociclişti care au „motorizat” şi accelerat acţiunea, un prieten care a riscat integritatea autoturismului pentru a căra nisipul şi cimentul cât mai sus, o fată şi prietenul ei (francez!) au cărat lespezi mari zile la rând, un vechi prieten care a adus şi materiale dar a şi venit la muncă, plus nu în ultimul rând vecina noastră drăguţă care a adus seara prăjituri şi plăcinte pentru toată trupa. Au fost şi câteva persoane pe care nu am apucat să le cunosc, şi-mi pare cumva rău, aş fi vrut să le mulţumesc personal. Unii dintre aceştia nu au stat nici măcar la masă - au muncit şi apoi au plecat. A ieşit o treabă bună, şi în perioada care urmează aşteptăm iniţiative şi din partea autorităţilor!”, ne-a declarat Relu Nica, salvamontistul care prin iniţiativa sa a demonstrat că imposibilul şi imobilismul autorităţilor pot fi surmontate atunci când ai iniţiativă, pasiune, dăruire şi altruism. Chiar şi la o altitudine de 2.300 de metri.