Ion Negulici, pictorul revoluţionar de la 1848. Cum a ajuns să fie oaspete al sultanului Abdul-Medjid

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Născut în 1812 la Câmpulung Muscel, Ion Negulici a fost unul dintre cei mai înverşunaţi revoluţionari paşoptişti din Muntenia şi este considerat cel mai bun plastician al primei jumătăţi a secolului XIX. A studiat la colegiul Sfântul Sava din Bucureşti, unde i-a cunoscut pe Vasile Alecsandri şi pe Alexandru Ioan Cuza.

Ion Negulici s-a năcut la Câmpulung Muscel, în familia preoului Dimitrie. A deprins primele noţiuni de artă într-o şcoală de zugrăvit icoane din Câmpulung. A studiat la colegiul Sfântul Sava din Bucureşti. Aici îi va cunoaşte pe Vasile Alecsandri şi pe Alexandru Ioan Cuza, care îl vor familiariza cu frământările politice ale vremii. Tot în Bucureşti, Negulici se înscrie la Şcoala de Arte decorative înfiinţată de Ana Rosetti. În 1830 se duce la Iaşi şi studiază pictura timp de 4 ani cu Nicollo Livadatti.

Deşi se îmbolnăveşte de ftizie, Ion Negulici călătoreşte pentru studii la Atena şi Paris cu bursă de la Eforia Şcoalelor. Din cauza lipsurilor rezistă puţin la Paris şi pleacă spre Viena, unde învaţă litografia. ”La Viena, Ion Negulici îl va cunoaşte pe pictorul, ulterior revoluţionarul paşoptist, Constantin Daniel Rosenthal, pe care îl convinge să îl urmeze în Muntenia. Reîntors în ţară, Negulici aduce în Principate o nouă viziune asupra artei şi participă la acţiunile de culturalizare a maselor iniţiate de Ion Heliade Rădulescu în ziarul „Curierul românesc”, scriind proză, teatru, poezie şi efectuând traduceri ale unor opere străine. Ion Negulici a scris şi o nuvelă şi o piesă de teatru şi a alcătuit un „Vocabular român” pentru explicarea neologismelor. Când Heliade- Rădulescu era plecat, Negulici susţinea întreaga editare a periodicului (făcea traduceri, scria ditoriale dar şi proză şi dramaturgie orginiale). A tradus Călătoriile lui Gulliver din versiunea franceză pe care o ilustrează copiind gravurile lui Grandville”, ne-a precizat profesorul de istorie Valentin Mocanu.

Primul artist român cu bursă în Franţa

Pentru că a reuşit să se rupă de viziunea miniaturistă, Ion Negulici este considerat cel mai bun plastician a primei jumătăţi a secolului XIX. Fiind primul artist român cu bursă în Franţa, Negulici a adus în Principate o nouă viziune asupra artei. Faţă de contemporanii si, exclusiv portretişti Negulici lucrează şi peisaje (un gen neabordat până atunci în pictura românească).

Opera sa artistică, în principal desene, litografii şi uleiuri, este formată în mare parte din portrete precum cele dedicate lui Cezar Bolliac, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti (1839), C. D. Aricescu, Iancu Manu, Dimitrie C. Brătianu (realizat la Paris, între 1835-1837 sau 1841-1842), Ion Heliade Rădulescu (pictat la Braşov), Ion Niţă Magheru (1849), Alexandru Zanne (1849), Cristian Tell şi Nicolae Pleşoianu. Negulici a mai creat portrete în tehnica acuarelei, precum „Femeia în albastru”, remarcabile prin transparenţa tonurilor. Printre desenele sale se distinge portretul pictorului Constantin Daniel Rosenthal (1844). Negulici a creat şi peisaje precum „Vedere din Câmpulung” şi numeroase miniaturi.

În 1848 activitatea sa plastică şi culturală se întrerupe. Ion Negulici, membru activ al societăţii Frăţia, se dedică total cauzei revoluţiei. Pe 23 iunie 1848 este trimis în Prahova, în calitate de haute- cârmuitor (prefect). Ministrul Treburilor din Lăuntru, N. Golescu, emitea Ordinul nr. 3037, prin care i se comunica lui Negulici: ”Domnule, am onoarea a-ţi face cunoscut că te-am orânduit administrator al judeţului Prahova. Eşti rugat ca fără întârziere să te grăbeşti a pleca la postul ce ţi se încredinţează şi, spre a ţine liniştea şi buna orânduială, să întocmeşti de îndată guardia naţională, asemănat instrucţiunilor ce ţi se alătură pentru aceasta”. În timpul scurt cât a fost prefect de Prahova, Negulici a lăsat o bună impresie prahovenilor.

Are un bust la Ploieşti

Ca dovadă a aprecierii de care s-a bucurat, lui Ion Negulici i s-a dedicat un bust la Ploieşti. Bustul de este amplasat în Ploieşti, în scuarul din dreptul intrării actorilor de la Teatrul Municipal Toma Caragiu, în proximitatea casei Ergas, unde se află teatrul de păpuşi, în care se crede că a funcţionat Prefectura la vremea Revoluţiei de la 1848. De altfel, bustul a înlocuit o placă memorială amplasată în anul 1968 pe zidul teatrului, care avea următorul text: ”În această casă a funcţionat, în calitate de prefect al judeţului Prahova în timpul Revoluţiei de la 1848, pictorul revoluţionar I.D. Negulici 1812-1851”.

Înăbuşirea Revoluţiei şi pătrunderea trupelor ţariste în Prahova l-au determinat însă pe prefectul Ion Negulici să plece în exil, mai întâi în Transilvania şi, apoi, în Turcia. După înfrângerea revoluţiei ajunge oaspete al sultanului Abdul-Medjid la Bursa, care îi aprecia foarte mult creaţiile. În oraşul turc Bursa va executa în continuare portrete, însă mai mult desene decât în ulei. Pe 5 aprilie 1851 moare de ftizie la Istanbul, fiind înmormântat la Pera.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite