Kaki, fructul exotic care va fi cultivat şi în România. „Schimbările climatice se simt foarte acut”
0
Kaki (persimon japonez sau persimon asiatic) este o specie care, în câţiva ani, ar putea fi cultivată, oficial, şi de către fermierii români
Încă din anul 2017, la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti-Mărăcineni a fost înfiinţat un lot experimental, în care, alături de ale specii tropicale, s-au plantat şi două soiuri de kaki: Fuyu şi Rojo Brillante.
Lotul experimental, monitorizat încă foarte atent, arată că e posibil ca această plantă – care se cultivă în mod obişnuit în regiunile calde ale lumii, inclusiv China, Coreea, Brazilia, Turcia, Italia – să se adapteze foarte bine în condiţiile ţării noastre.
„Deocamdată, e doar o cultură de hobby, de grădinărit”
Lotul experimental înfiinţat în urmă cu patru ani la Mărăcineni evoluează foarte bine. A produs deja fructe, dar până când planta va fi introdusă efectiv pe lista speciilor pomicole care se cultivă în condiţiile pedoclimatice ale României (listă care conţine doar 25 de nume) ar mai putea dura.
„Legea pomiculturii defineşte speciile care sunt eligibile în România. Kaki nu face încă parte din lista aceasta a Legii 348/2003. S-ar putea ca în următorii ani să facă parte, căci schimbările climatice se simt foarte acut. Specia e luată în studiu atât de Universitatea de Ştiinţe Agronomice din Bucureşti, cât şi la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni. Ne trebuie o perioadă de până la 8-10 ani să vedem dacă aceste specii/soiuri se aclimatizează. Nu e uşor. Vrem să ştim totul despre ele, de la boli, dăunători, la tehnologii... Vrem să le urmărim în diferite sezoane de iarnă. Lotul s-a comportat bine până acum. Am obţinut fructe de calitate bună, dar deocamdată este doar o cultură de hobby, de grădinărit", explică, pentru “Adevărul”, Mihail Coman, directorul general al ICDP Piteşti – Mărăcineni, membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu Siseşti – Bucureşti.
Fuyu, unul dintre soiurile de Kaki cultivate experimental la Mărăcineni. Foto: ICDP Piteşti-Mărăcineni
Îmbucurător este că s-a constatat deja un interes crescut al cultivatorilor pentru această nouă specie pomicolă, alături de o cerere de piaţă tot mai mare.
Schimbările climatice sunt cele care au dat speranţe pentru cultivarea unor soiuri tropicale şi la noi (la ICDP Piteşti-Mărăcineni, respectiv la Universitatea de Ştiinţe Agronomice Bucureşti, este studiată şi adaptarea altor plante exotice precum smochinul, curmalul chinezesc, banana nordului, Kiwi etc). „În ultimii 10 ani, ca urmare a schimbărilor climatice care se simt foarte puternic la nivel de plante, putem să luăm în studiu aceste specii, de care altădată nu puteam vorbi ca specii care se adaptează în România. Deocamdată însă nu sunt eligibile pentru proiecte mari", mai spune Mihail Coman.
Sunt însă persoane fizice care cultivă deja, pe cont propriu, aceste fructe, cu plante din import, pe care însă Intitutul nu le recomandă.
Ce condiţii trebuie să îndeplinească solul
Potrivit concluziilor inginerului Oana Hera, care a urmărit lotul experimental de la Institutul Mărăcineni, la înfiinţarea unei plantaţii de kaki, solul trebuie să fie fertil, drenat, luto-nisipos, cu un pH cuprins între 5,5 şi 8,3. De reţinut că plantele de Kaki preferă locurile însorite.
„Gerurile din timpul iernii pot afecta, în primul rând, lăstarii anuali şi de aceea se recomandă plantarea în zone unde riscul de îngheţ este mai redus. În condiţiile microclimatice de la Mărăcineni, kaki nu a fost afectat de îngheţurile survenite la temperatura minimă înregistrată – 19,8°C (31 martie 2018)”, se arată în concluziile inginerului Oana Hera publicate în Buletinul Ştiinţific al Institutului.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Se încarcă comentariile...
