Piteşti

articolul anterior articolul urmator

Mânăstirea cu cel mai vechi clopot din Ţara Românească. „Un ofiţer german a descifrat inscripţia şi l-a salvat“

6
9 May 2021 06:28:42
Autor: Cristina Stancu
Clopotul considerat cel mai vechi din Ţara Românească. Foto: crestinortodox.ro/Lumea credinţei
Clopotul considerat cel mai vechi din Ţara Românească. Foto: crestinortodox.ro/Lumea credinţei

În vestul judeţului Argeş, pe malurile râului Cotmeana, în localitatea cu acelaşi nume, se află un impresionant ansamblu feudal, alcătuit din biserică, clopotniţă şi ziduri de incintă construite pentru apărare, care atrage anual mii de pelerini din ţară şi din străinătate.

Considerată a fi una dintre cele mai vechi vetre monahale din Ţara Românească, Mânăstirea Cotmeana este datată, după ultimele cercetări, din anul 1292. Radu I, domnitorul Ţării Româneşti, ridică aici o biserică de lemn, care va arde. Ulterior, Mircea cel Bătrân construieşte, în acelaşi loc, între 1387 şi 1389, o biserică de zid cu hramul Buna Vestire. Biserica a fost restaurată în 1711 de către Constantin Brâncoveanu.
 
"Radu I - Tatăl lui Mircea - a domnit între 1377-1383. Lui îi este atribuită ctitoria. 1292 este deja în vremea lui Radu Nigru Voivod. Ceea ce nu este imposibil. Şi despre Tutana se spune că a fost ctitorită întâia oară în vremea lui Radu Nigru Voivod", explică, pentru Adevărul, Ştefan Dumitrache, fost director al Muzeului Municipal Curtea de Argeş.

"Germanii au confiscat toate clopotele”

Ansamblul feudal de la Cotmeana este alcătuit din biserică - lăcaş care păstrează portretele lui Mircea cel Bătrân şi Petru Cercel, zidurile de incintă construite pentru apărare şi clopotniţă. Aici se găseşte cel mai vechi clopot din Ţara Românească dăruit mânăstirii de Jupan Dragomir, în anul 1385.

   Mânăstirea cu cel mai vechi clopot din Ţara Românească.

"În timpul Primului Război mondial, germanii au confiscat toate clopotele din zona ocupată şi le-au retopit. Cel de la Cotmeana a avut şansa să ajungă pe mâinile unui ofiţer german, profesor de slavonistică, ce a descifrat inscripţia şi, impresionat de vechimea lui, l-a salvat. Astfel că a rămas cel mai vechi clopot de la sud de Carpaţi. Poate au fost şi altele, dar nu au avut norocul să fie găsite de un specialist în slavonă", mai spune, pentru „Adevărul”, Ştefan Dumitrache.
 
La Cotmeana, se află Icoana Maicii Domnului pe care mii de pelerini o consideră făcătoare de minuni, obiect de cult la fel de vechi ca şi mânăstirea ce a adăpostit comori impresionante.
 
Mânăstirea cu cel mai vechi clopot din Ţara Românească.
 
"Săpăturile arheologice de aici au scos la iveală şi un tezaur de monede de aur şi formaţiuni ornamentale din teracotă expuse în prezent la Muzeul Judeţean Argeş. Considerată <<"bătrâna doamnă a mânăstirilor valahe>>, Mănăstirea Cotmeana impresionează prin liniştea ce o înconjoară, prin adevărurile istorice, dar şi prin legendele ce s-au ţesut de-a lungul anilor", se arată în prezentarea făcută monumentului istoric de CJ Argeş.
 

Mărturii istorice

Lăcaşul este considerat un adevărat monument istoric medieval reprezentativ arhitectural pentru spaţiul muntenesc din secolul al XIV-lea. Faţadele sunt construite din cărămidă, iar decoraţiunile mânăstirii sunt realizate în stilul bizantino-balcanic specific secolelor XIII - XIV.
 
"Mânăstirea Cotmeana a fost pentru prima oara atestată documentar în acelaşi hrisov din 20 mai 1388 al lui Mircea cel Bătrân prin care a fost atestat şi Piteştiul, hrisov prin care mânăstirea mai primea o moşie", explică, pentru Adevărul, jurnalistul şi scriitorul Jean Dumitraşcu.
 

"De ce Mircea cel Bătrân nu s-a considerat niciodată ctitor?"

 
Un documentat studiu, "Hrisovul din 20 mai 1388: semnificaţii pentru istoria culturii locale", scris de sociologul Radu Oprea şi publicat în revista Restituiri Piteşti face referire la două importante evenimente ale vieţii interne – petrecute cam în acelaşi timp şi cu implicaţii semnificative sub aspect social-politic şi cultural – care au prilejuit apariţia hrisovului menţionat. 
 
Primul ar fi momentul sfinţirii bisericii mari din ansamblul monastic de la Cozia, iar celălalt ar fi marcat de încheierea lucrărilor de reparaţii de la Mânăstirea Cotmeana, afectată de un puternic incendiu ce s-a produs - după câte se pare - în cursul anilor 1386 – 1387.
 
"Ar trebui să deducem că la data emiterii actului (20 mai 1388) reparaţiile erau terminate, ceea ce presupune că M-rea Cotmeana funcţiona, dar nu ca aşezământ de sine stătător (aşa cum fusese până atunci) ci ca metoh al marii lavre de la Cozia, sau, altfel spus, ca mănăstire mai mică supusă mai importantei ctitorii voievodale. 
 
Dat fiind faptul că Mircea cel Bătrân este cel ce pusese în operă repararea – am spune chiar refacerea (reconstruirea) M-rii Cotmeana – ne-am putea pune întrbarea, firească de altfel, de ce acesta nu s-a considerat niciodată, după cum rezultă din lectura documentelor, ctitor al bisericii şi al aşezământului de la Cotmeana?", arată Radu Oprea în studiul amintit.
 

"Nu a dorit să impieteze în vreun fel memoria înaintaşilor"

Potrivit sociologului, la o astfel de întrebare - la care sursele de informaţii directe lipsesc – nu se poate da decât un răspuns pur ipotetic. 
 
"Probabil că gloriosul domn, devenit prin forţa împrejurărilor al treilea ctitor al lăcaşului – într-o ordine strict cronologică – nu a dorit ca prin gestul său să impieteze în vreun fel memoria înaintaşilor, mai precis a tatălui său – voievodul Radu I, ctitorul iniţial al monumentului (6) - şi a fratelui său, Dan I, ctitor – donator al sfântului aşezământ (aşa cum rezultă din chiar textul documentului în discuţie). 
 
De altfel, Mircea era - de drept – autorul noului ansamblu monastic de la Cozia, pe care subliniază apăsat că l-a ridicat „din temelie”, şi pe de altă parte, al „complexului” Cozia – Cotmeana, pe care-l edifică prin hotărârea exprimată în hrisovul de faţă", se mai arată în studiul semnat de Radu Oprea.
 

Vă recomandăm să citiţi şi:

Replică acidă a ÎPS Calinic Argeşeanul pentru ÎPS Teodosie, după ce acesta a vorbit despre „durerile facerii” ca urmare a păcatului
 

Orban, despre drumul expres Craiova – Piteşti. „Sunt convins că va fi finalizat până la sfârşitul acestei legislaturi”

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

6 Comentarii

Petrean Ion
9.05.2021, 13:25:50

profesor de slavonistică

-1 (3 voturi)
Nicolae Stanescu
9.05.2021, 16:07:19

Corect este mănăstire nu mânăstire., nu are nici o legatură cu mâna .

-1 (3 voturi)
A.S.
10.05.2021, 11:08:58

Tu de arhaisme ai auzit?

-1 (1 vot)
Ionica Porumbel
9.05.2021, 18:12:41

„ofiţer german, profesor de slavonistică”?!...mai mult ca sigur era un preot școlit la sud de Carpați, probabil în Vâlcea și trecut „vama cucului” în Ardeal...era dintre cei care inventariau bunurile de patrimoniu scăpate până atunci...să fie luate ca amintire

-2 (6 voturi)
apatru apatru as usual
10.05.2021, 01:04:30

I.P. in armata se obisnuia rekvirálás adika folosirea bunurilor pentru nevoile armatei.............ca atare se topeau Talingile astea ca , contineau alama sau bronz CU si staniu care se folosea la produs munitie si in alet lokuripe aceea vreme............bag siama uiti ca pe vremea aia profii din Tchernautzi erau germani sau austrieci care veneau in contact cu ruteni polonezi ungurii romanii secui de prin zona ............ash ca fu cu noroc ca omu a facut un gest de bine ptr romani.

-1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (6)

Modifică Setările