Povestea bisericii din secolul al XIII-lea imortalizate de trei dintre cei mai mari pictori români

Biserica Bărăţia din Câmpulung Muscel, ridicată în secolul al XIII-lea, găzduieşte cel mai vechi document epigrafic medieval din Ţara Românească şi a fost imortalizată de-a lungul anilor de trei dintre cei mai mari pictori români.

După cum precizează profesorul de istorie Constantin Vasilescu, ”din biserica iniţială se păstrează până în zilele noastre corul construit în stil gotic, pe ogive. Nava bisericii a fost dezafectată de-a lungul timpului. Fundaţia navei, ce poate fi văzută şi în prezent, arată dimensiunile iniţiale ale lăcaşului.

În interiorul bisericii se află mormântul comitelui sas Laurenţiu de Câmpulung, decedat în anul 1300. Lespedea funerară respectivă constituie cel mai vechi document epigrafic medieval din Ţara Românească şi, în acelaşi timp, prima menţiune scrisă a oraşului Câmpulung. Lespedea tombală din anul 1300 a comitelui Laurentius provenea din edificiul iniţial, suferind în construcţia ulterioară trei mutări succesive”.

Ansamblul bisericii catolice Bărăţia este compus în prezent din trei obiective distincte: Biserica Sfântul Iacob, corul gotic al bisericii medievale, în forma actuală din 1760; Turnul Bărăţiei (1730). Fundamentul şi primele două niveluri ale clopotniţei datează din perioada medievală, fiind vechiul turn de intrare (pe portalul de vest) al bisericii şi casa parohială, ce datează din secolul al XVII-lea.

Turnul clopotniţă, înainte de restaurare, înglobat pe trei laturi de clădiri mai noi, era considerat ca fiind singurul element semnificativ al ansamblului. Construit în 1730 pe locul unui turn mai vechi, cu o interesantă decoraţie ceramică şi picturală exterioară foarte vizibilă încă în fotografiile şi acuarelele faimosului pictor Carol Popp de Szathmáry (cel mai bine se vede în tabloul Târg la Câmpulung), a fost supraînălţat la sfârşitul veacului al XIX-lea cu un etaj pentru ceasuri cu acoperiş piramidal înlăturând acoperişul original cu şindrilă, ce apărea şi într-o pictură a lui Nicolae Grigorescu. Şi Theodor Aman a realizat un tablou superb cu biserica Bărăţia din Câmpulung Muscel.

Într-o cronică realizată în 1764 de Blazius Kleiner, un călugăr franciscan din Câmpulung Muscel, se menţionează că biserica Bărăţia a fost deservită mai întâi de călugări dominicani şi ulterior de franciscani.

”Ansamblul a fost restaurat la începutul anilor 1960 de către arhitectul Ştefan Balş, acesta degajând clădirile istorice de construcţiile parazitare şi reuşind să redea nivelul original al pavimentului interior şi exterior. În anii 1963–1965 au fost întreprinse cercetări arheologice, conduse de Dinu V. Rosetti, în legătură cu restaurarea ansamblului Bărăţiei”, mai precizează Constantin Vasilescu.