Povestea Vilei Florica, locul unde s-a născut şi a trăit cea mai importantă familie de oameni politici din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministrul Ionuţ Vulpescu a anunţat sâmbătă, 4 martie, că Ministerul Culturii intenţionează să cumpere Vila Florica de la Ştefăneşti, „un loc extrem de important pentru istoria României”. Moştenitorii Brătienilor cer aproximativ 1,7 milioane de euro pentru conac. De ce este Vila Florica atât de importantă aflaţi din reportajul următor.

Leagăn al Brătienilor, Vila Florica este aşezată într-un loc cu adevărat idilic. De la ieşirea din Piteşti, mai mergi cinci kilometri pe şoseaua Ştefăneşti-Bucureşti pe o porţiune de drum ce are de o parte şi de alta în procent covârşitor service-uri auto şi depozite de materiale de construcţii. Însă după ce faci stânga la doi paşi de o biserică nou-nouţă şi mai mergi două sute de metri, peisajul se schimbă radical. În dreapta, chiar înainte de ansambul de la Florica, sunt zeci de vile luxoase ce aparţin unor milionari şi parlamentari din Argeş.

image

O poartă cam şubredă din sârmă vopsită în verde e semnul vizibil că tocmai ai intrat într-o zonă arhiplină de istorie. Locul este o oază de verdeaţă şi linişte. Şi, înainte de a merge aproximativ trei sute de metri pe drumul şerpuitor ce duce la Vila Florica, merită să faci o oprire pe un platou din dreapta, acolo unde este Biserica Sf. Ioan Botezătorul, locul unde sunt înmormântaţi majoritatea membrilor familiei Brătianu. Biserica a fost construită în 1898 după planurile arhitectului francez Andre Lecomte du Nouy, acelaşi care restaurase şi mănăstirea Curtea de Argeş. Biserica a fost sfinţită pe 19 mai 1921, în vederea translării sicriului lui Ion C. Bratianu în noua capelă, solemnitate ce a avut loc trei zile mai târziu, slujba fiind oficiată atunci de mitropoliţii Miron Cristea, primul patriarh al României şi Nicolae Bălan al Sibiului. Ocazional, şi numai cu aprobări speciale, în biserica Brătienilor se oficiază acum şi nunţi.

Biblioteca de la parter adăposteşte o masă din cireş pietrificat din secolul al XVI-lea

image

De la biserica Brătienilor până la Vila Florica mergi aproximativ zece minute pe jos. În câteva minute, în faţa ochilor ţi se dezvăluie conacul în care s-a născut şi a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români, o adevărată dinastie civilă care a dat ţării nu mai puţin de trei prim-miniştri, dintre care primii doi – Ion şi Ionel Brătianu – au avut un rol covârşitor în realizarea României moderne, de numele primului legându-se războiul Independenţei, cel de-al doilea realizând – tot în urma unui război – Unirea din 1918 şi reformele ce au stat la baza democraţiei interbelice.

Vila Florica a fost retrocedată în 2013 moştenitorilor Brătienilor, iar noii proprietari au încheiat un contract de comodat cu titlu gratuit cu Centrul de Cultură „Brătianu”, cel care îşi desfăşoară activitatea aici.

Clădirea este bine întreţinută, iar asta se vede atât la exterior, cât şi la interior, după ce urci scările din lemn vechi de peste un secol. Biblioteca de la parter adăposteşte una din puţinele piese de mobilier original care s-au păstrat în casă. Este vorba despre o „masă dalată”, masă realizată din lemn de cireş pietrificat, o metodă tradiţională arabă, fiind achiziţionată în anul 1860 la o licitaţie în Paris de Ion C. Brătianu. Masa este mult mai veche, datată din sec. al XVI- lea. Pe plăcile de ceramică sunt evocate motive (unele zoomorfe) din viaţa tradiţională persană. Soba, printre puţinele din casă care s-au păstrat, este decorată  cu un brâu împletit în trei ce se mai găseşte şi pe partea de est a casei şi pe capela familiei. Din această bibliotecă se făcea accesul în dormitorul soţilor Ion şi Pia Brătianu. Vila Florica are în total 40 de camere.

Prima casă de la Florica a fost construită de Ion C. Brătianu în 1858, pe partea de moşie ce i-a revenit după succesiunea tatălui său. Iniţial, Brătianu optase pentru moşia Tigveni, unde îşi petrecuse copilăria, dar – la cererea fratelui său mai mare, Teodor – a primit al treilea lot de moşii, ce cuprindea Florica, Mălureni, Galeşul – Brătieni, Lereşti şi Sîmbureşti.

Ion C. Brătianu (1821 – 1891) a vândut o parte din celelalte moşii, dar a cumpărat lângă Florica via Floreasca, vie care îl va preocupa până la moarte, îngrijind-o şi exploatând-o după cele mai moderne reţete. A fost mulţumit de opţiunea sa pentru Florica, în detrimentul Tigvenilor care îi evocau copilăria. „Ce m-aş fi făcut eu fără Florica? Aici mi-am găsit totdeauna sănătatea şi puterea trupească şi sufletească”, mărturisea Ion Brătianu în 1887.

Construirea casei de la Florica a început în anul 1858, după ce Ion C. Brătianu s-a căsătorit cu Pia Pleşoianu, noua familie stabilindu-şi căminul la ţară. Dintr-o casă cu patru camere şi o pivniţă pentru vin, bătrânul Brătianu a construit un conac cu o frumoasă terasă deschisă la nivelul parterului. Terasa de la etaj este şi ea una superbă, de acolo putându-se vedea panorama oraşului Piteşti.

Ce spunea Ionel Brătianu în 1909: „Ceea ce am făcut la Florica aş vrea să facem şi în statul român”

 Cât timp a trăit “Vizirul” (Ion C. Brătianu) casa a menţinut acel stil sobru, impus de gusturile sale simple. Cu greu, spre sfârşitul vieţii, a fost convins de fiul său Ionel, inginer împătimit de construcţii, de necesitatea renovării casei. Aşa cum arată azi, întregul ansamblu de la Florica este rodul pasiunii de a construi a lui Ionel Brătianu „care a răsturnat aproape tot ce a rămas de la tatăl său şi care dintr-o căsuţă lângă vie a făcut o instalaţie confortabilă cu parc, fermă şi chiar cu un observator astronomic”. Stilul casei este neoromânesc, împletind frumos modernul cu tradiţionalul. Ionel Brătianu avea să răspundă unei interpelări în Parlament la 8 februarie 1909, astfel: „S-a schimbat casa de cum mi-a lăsat-o tatăl meu, după cum şi-a schimbat tatăl meu casa de cum i-o lăsase moşul meu. Moşul meu a lăsat o casă cu o pivniţă şi patru camere. Tatăl meu a mai adăugat opt camere. La rândul meu am mai adăugat şi eu şi sper ca şi generaţiile viitoare, pentru dragostea ce o au pentru Florica, vor mai adăuga şi ele ceva... Ceea ce am făcut la Florica aş vrea să facem şi în statul român”.

Mii de volume de o valoare inestimabilă au fost arse de comunişti

image

Cât a trăit Ionel Brătianu, „nimeni nu s-a atins de stocurile de la Florica”; după 1927, din bibliotecă au fost mutate 5000 de volume în Biblioteca Fundaţiei “Ion I.C. Brătianu“; după 1948 biblioteca de la Florica a fost risipită şi distrusă, doar o parte infimă de cărţi fiind donată Academiei Române şi altor biblioteci.  Mii de volume au fost arse în parcul conacului timp de mai multe săptămâni. Pe lângă cărţi, biblioteca şi conacul  de la Florica mai deţineau o colecţie rară: fotografiile familiei Brătianu. „În afară de cărţi- îşi amintea Constantin Argetoianu- podoaba cea mai interesantă a casei de la Florica era nesfârşita colecţie de amintiri fotografice, instantanee din viaţa lui Brătianu  cel  bătrân, dar mai ales din a lui Ionel, încadrate- fie câte una, fie mai multe la un loc- şi agăţate pe toţi pereţii, în locurile pe care dulapurile cu cărţi mai lăsau disponibile, dar mai ales de-a lungul scărilor şi coridoarelor”.

Este supranumită şi „Mecca liberalilor”

La conacul de la Florica, viaţa familiei Brătianu s-a desfăşurat patriarhal, după regulile impuse de Ion C. Brătianu şi respectate cu stricteţe. Pentru educaţia  copiilor a fost angajată o guvernantă elveţiancă, Marie Bornand, care dădea lecţii de germană, franceză, pian, desen şi religie. O zi la Florica începea, pentru copii, cu duşul matinal, urmat de lecţii, de la ora 8.00 până la 11.30, când se servea dejunul, după care copiii aveau program de joacă în parc. Sabina Brătianu îşi aducea aminte peste ani de „alunecuşurile pe deal cu târlia şi copaia”, de salturile de pe clăile de fân, de alergările călare. Participau la aceste jocuri ale copilăriei şi copiii Davilla şi Fălcoianu. Momente importante în viaţa copiilor lui Ion şi ai Piei Brătianu erau Crăciunul  şi sărbătorile de familie la care participau toate rudele şi prietenii. De fapt, Florica n-a fost niciodată o insulă izolată; rude şi prieteni i-au trecut adesea pragul; în 1922, Ionel  nu se putea încă smulge din lumea de miracole a copilăriei sale de la Florica. În iarna lui 1864-1865 familia C.A. Rosetti a fost găzduită de familia Brătianu la Vila Florica, petrecând  aici o iarnă pe care mai târziu şi-o reaminteau cu plăcere.

Conacul de la Florica mai este supranumit şi „Mecca liberalilor”, având în vedere importanţa uriaşă a Brătienilor în istoria liberalilor şi mai ales a României.

Legat de intenţia Ministerului Culturii de a cumpăra Vila Florica, iată ce spune Nicolae Brânzea, unul dintre moştenitori: „Ministerul Culturii trebuie mai întâi se emită un act prin care să îşi exercite dreptul de preemţiune. Şi de abia apoi pot să înceapă negocierile. Dreptul de preemţiune nu înseamnă că Vila Florica va fi vândută neapărat Ministerului Culturii. Ministerul va fi primul întrebat, dar pot să apară şi alţi ofertanţi. Şi la ora actuală sunt şi alţi ofertanţi. Noi, cei şase moştenitori, sperăm ca negocierile să fie finalizate în următoarele luni.”

Cât costă un bilet de intrare la Vila Florica

image

Pentru cei care vor să viziteze Vila Florica, preţul biletelor de intrare este unul neverosimil de mic: 6,5 lei pentru adulţi şi 2 lei pentru elevi şi pensionari. Se mai percepe şi o taxă de ghidaj de 15 lei. Vila Florica poate fi vizitată de luni până joi între orele 8-16, vinerea între orele 8-14, iar sâmbăta şi duminica, între orele 9-17.

În ultimii ani, numărul vizitatorilor a crescut mult. Mii de oameni vin în fiecare an la Vila Florica şi în plus sunt din ce în ce mai mulţi vizitatori străini, în special din Franţa.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite