Predicţia alarmantă a unui reputat cardiolog român: „Oamenii cu tensiune arterială normală ar putea deveni o minoritate în România“

Membru al Societăţii Europene de Cardiologie, precum şi al Societăţii Americane de Cardiologie, medicul cardiolog Adrian Tase (58 de ani) a explicat, pentru „Weekend Adevărul“, de ce România este fruntaşă în Europa în ceea ce priveşte incidenţa bolilor de inimă.

Doctor în Medicină, Adrian Tase este medic primar cardiolog şi din 2013 coordonează Unitatea de Supraveghere şi Tratament Avansat al Pacienţilor Cardiaci în stare Critică (USTACC) din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Argeş. Din 2007, este conferenţiar la Universitatea din Piteşti. 

A susţinut peste 300 de conferinţe în ţară şi în străinătate şi a scris zece cărţi pe teme de cardiologie. De-a lungul carierei sale bogate, a observat cât de importante sunt alimentaţia echilibrată, stilul de viaţă sănătos şi, în general, prevenţia, pentru a evita evenimente cardiace nefericite la vârste din ce în ce mai mici.

„Weekend Adevărul“: România este pe locul al patrulea în Europa în ceea ce priveşte incidenţa bolilor de inimă, iar doi din trei români mor din cauza bolilor cardiovasculare. De ce s-a ajuns la aceste statistici extrem de îngrijorătoare? Care sunt cauzele?

Dr. Adrian Tase: Într-adevăr, bolile cardiovasculare sunt ucigaşul numărul unu şi, implicit problema majoră de sănătate publică nu numai în ţara noastră, ci şi la nivel global. În Europa de Est, inclusiv în România, incidenţa bolilor de inimă este semnificativ mai mare faţă de alte regiuni ale Globului. Pe de o parte, prin exacerbarea factorilor de risc: fumatul, alimentaţia bogată în sare, zahăr şi grăsimi, sedentarismul, stresul. Pe de altă parte, pentru că nu se investeşte suficient în prevenţia cardiovasculară. Există prea puţini specialişti care se ocupă full time de prevenţie.

Cât la sută din pacienţii dumneavoastră sunt disciplinaţi şi respectă ceea ce le spuneţi?

Majoritatea. De regulă, pacienţii serioşi revin la control şi respectă indicaţiile medicale. Din când în când, întâlnim pacienţi care recunosc că nu se pot abţine de la sare sau de la fumat. Cu aceştia trebuie să avem răbdare, pentru că ei vor să-şi corecteze stilul de viaţă, dar nu reuşesc încă. În sfârşit, pacienţii indisciplinaţi sunt cel mai greu de convins, pentru că nu se prezintă la consultaţiile programate. De obicei ne revedem cu ei în regim de extremă urgenţă, cu riscul vital corespunzător.

„LA 40-50 DE ANI, AVEAU O VÂRSTĂ VASCULARĂ DE 60-70 DE ANI“

Acum două-trei decenii, pacienţii care făceau infarct miocardic acut la vârste sub 60 de ani erau o raritate. Acum, din păcate, vedem mulţi pacienţi cu vârste sub 50 de ani care fac infarct. Care ar fi explicaţia creşterii cazurilor de infarct la pacienţii mai tineri?

Mecanismul patofiziologic al apariţiei precoce a infarctului miocardic acut este accelerarea procesului de ateroscleroză pe fondul stilului de viaţă nesănătos: fumat, sedentarism, stres, alimentaţie cu exces de sare, zahăr şi grăsimi. Astfel, întâlnim persoane de 40-50 ani a căror vârstă vasculară este de 60-70 de ani. Din acest grup de pacienţi cu risc înalt apar candidaţii la infarct miocardic precoce. Aşadar, probabilitatea de a face un infarct miocardic acut se corelează mai degrabă cu un cumul de factori de risc cardiovascular decât cu variabila vârstă.

Ce afecţiuni cardiace sunt în creştere în ultima vreme?

Din vasta patologie cardiovasculară, aş menţiona trei afecţiuni: hipertensiunea arterială, infarctul miocardic acut, insuficienţa cardiacă. În primul rând, remarcăm creşterea incidenţei hipertensiunii arteriale, care atinge în ţara noastră peste 40% din populaţia adultă. Dacă nu se iau măsuri energice de prevenţie, se poate ajunge într-un orizont de timp mediu la situaţia paradoxală în care cetăţenii cu tensiune arterială normală să devină o minoritate! În al doilea rând, infarctul miocardic care, prin gravitatea sa, obligă la o infrastructură specifică – reţeaua de laboratoare de angiografie coronariană şi transportul aferent. În sfârşit, insuficienţa cardiacă, care se asociază cu un procent mare de spitalizări, cu precădere la vârstnici. Deci este o creştere legată de creşterea longevităţii populaţiei care reflectă, în ultimă instanţă, succesul farmacoterapiei cardiovasculare, în sensul că aceşti subiecţi sunt de fapt nişte supravieţuitori.

Cât de mult contribuie stresul la problemele cardiace?

Viaţa stresantă pe care o trăim îşi pune amprenta asupra inimii. Gândiţi-vă la faptul că acum un secol, bolile cardiovasculare erau rare. În zilele noastre, urbanizarea şi dezvoltarea economică accelerate, pe de o parte, şi incidenţa bolilor cardiovasculare, pe de altă parte, sunt curbe ascendente cu profiluri similare. Veriga de legătură dintre modernizare şi îmbolnăvirea inimii este stresul.

La ce probleme cardiace sunt mai predispuse femeile?

Cu excepţia unei boli rare şi adesea benigne, prolapsul de valvă mitrală, care apare aproape exclusiv la sexul frumos, femeile sunt expuse la aceleaşi boli ca şi bărbaţii, dar cu circa zece ani mai târziu. De-a lungul timpului, au fost luate în calcul diferenţe de încadrare în procesul muncii, diferenţe hormonale, de incidenţă a fumatului etc. Acum este clar că femeile sunt expuse cvasisimilar bărbaţilor la riscul de boli cardiovasculare. În consecinţă, Colegiul de Cardiologie American şi Asociaţia Americană a Inimii au iniţiat programul „Red Dress, Red Alert“ pentru a încuraja populaţia feminină să se prezinte la investigaţii cardio-vasculare în aceeaşi măsură ca şi bărbaţii.

Care sunt simptomele unui infarct, care trebuie cunoscute de bolnavi şi care sunt primele măsuri ce trebuie luate?

Durerea este simptomul crucial în infarct. Are intensitate mare, adeseori insuportabilă, caracter constrictiv, de „menghină“, localizare în spatele sternului, durata de peste 20 de minute. Această durere reflectă pierderea rapidă şi masivă de fibre miocardice, analogă unui incendiu de pădure. De aceea, un pacient care prezintă o astfel de durere trebuie pus în poziţie de repaus şi transportat urgent la spital. Acolo, profesioniştii medicali ştiu ce au de făcut. 

„Canicula este pentru o inimă bolnavă  la fel de periculoasă ca supraîncălzirea unui motor uzat“

O alimentaţie sănătoasă are un rol important în prevenirea bolilor cardiace. Însă în multe cazuri, oamenii sunt foarte rezervaţi în a accepta o alimentaţie sănătoasă. Ce e de făcut? De ce neglijează oamenii prevenţia în procent aşa de mare?

Factorii instituţionali abilitaţi trebuie să elaboreze programe mai convingătoare în acest sens. Şi mass-media joacă un rol important. La nivel individual, oamenii sunt mai receptivi la prevenţie, dar va mai dura până când se va depăşi o masă critică.

Cât de importantă este legătura între alimentaţie şi bolile cardiace? Care sunt alimentele cele mai indicate în cazul celor cu afecţiuni cardiace?

Corelaţia este clară, atât timp cât trei dintre factorii majori de risc pentru infarctul miocardic acut sunt practic excese pe anumite linii metabolice: alimentaţia hiperglucidică duce la diabet zaharat, alimentaţia hipercolesterolemică duce la dislipidemie, alimentaţia hipersalină duce la hipertensiune arterială. Conform unor studii tradiţionale, dieta mediteraneană – cu peşte, citrice, măsline – şi consumul unui pahar de vin roşu pe zi – paradoxul francez – pot reduce incidenţa accidentelor coronariene acute. Se mai recomandă fibre şi proteine în cantităţi decente.

Cât de periculoasă este căldura excesivă pentru bolnavii cu diferite probleme cardiace?

Canicula este pentru o inimă bolnavă la fel de periculoasă ca supraîncălzirea unui motor uzat. Resursele fiziologice ale unui cord bolnav sunt limitate. De aceea, o inimă în suferinţă echilibrează cu greu sau deloc efectele nocive ale hipertermiei. Prin urmare, trebuie evitată expunerea la căldură, iar medicamentele trebuie administrate cu maximă rigurozitate.

Care a fost pacientul al cărui caz v-a impresionat cel mai mult?

Sunt cazurile de gravitate extremă care supravieţuiesc datorită eforturilor profesioniştilor medicali. De exemplu, pacienţii veniţi în asistolă (n.r. – lipsa contracţiei inimii), care au fost resuscitaţi cu succes. Succesul depinde nu numai de intervenţia excelentă a echipei de resuscitare, ci şi de calitatea miocardului. Când îi revedem la cabinet şi pe unii, chiar în viaţa publică, satisfacţia noastră este imensă.

Ce impact şi eficienţă ar putea avea cardiologia viitorului cu nanoboţi?

Nanotehnologia se utilizează deja la unele medicamente, de exemplu, fenofibrat, iar chirurgia robotică are deja rezultate notabile la Cleveland Clinic din SUA. Nanoboţii combină cele două aspecte, fiind nişte roboţi de dimensiuni extrem de mici care lucrează la nivel molecular, de exemplu pentru a modifica o genă. Impactul şi eficienţa vor fi desigur imense, dar cercetările sunt încă în curs şi costurile acestor tratamente vor fi uriaşe, cel puţin la început.

A fost medic la uzina Dacia

Numele: Adrian Tase

Data şi locul naşterii: 5 mai 1959, Piteşti, judeţul Argeş

Starea civilă: căsătorit

Studiile şi cariera:

A absolvit în 1984 Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova, Facultatea de Medicină Generală.

În 2005 şi-a luat doctoratul în Farmacologie Cardiovasculară la Universitatea de Medicină „Carol Davila“ din Bucureşti.

A fost timp de trei ani (1987-1990) medic la uzina Dacia de la Mioveni.

Între 2005 şi 2007 a fost director executiv al Autorităţii de Sănătate Publică Argeş.

A fost consilier local la Piteşti în perioada 2004-2005.

Din 1994 este medic cardiolog la Spitalul Judeţean de Urgenţă Argeş.

Este fondatorul şi coordonatorul Unităţii de Supraveghere şi Tratament Avansat al Cardiacilor Cronici din cadrul Spitalului Judeţean Argeş.

Din 2007 este conferenţiar la Universitatea din Piteşti.

Este membru al Societăţilor Europene şi Americane de Cardiologie.

Locuieşte în: Piteşti