Preot închis de comunişti la Piteşti şi Aiud pentru că ar fi subminat procesul de colectivizare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preotul Nicolae Radomir FOTO: ziarullumina.ro
Preotul Nicolae Radomir FOTO: ziarullumina.ro

Preotul Nicolae Radomir a petrecut trei ani în închisorile Piteşti şi Aiud şi în mai multe lagăre de muncă. Şi asta pentru că Securitatea l-a acuzat că ar fi subminat procesul de colectivizare pe considerente teologice conspiraţioniste.

Născut pe 26 august 1910 în comuna argeşeană Cocu, Nicolae Radomir a absolvit Seminarul Teologic din Curtea de Argeş, ajungând ulterior să slujească la biserica din comuna Moşoaia. Dacă până după al Doilea Război Mondial aceasta nu a avut niciun fel de diferende cu autorităţile, fiind foarte apreciat de enoriaşi, problemele au început odată cu introducerea procesului de colectivizare de către comunişti.

După cum spune profesorul de istorie Adrian Nicolae Petcu, ”pe 22 septembrie 1959, preotul Nicolae Radomir este arestat şi trimis în ancheta Securităţii din Piteşti. Acuzaţiile care i s-au adus constau în subminarea procesului de colectivizare pe considerente ideologice conspiraţioniste. Părintele Radomir nu a recunoscut nicio acuzaţie de ordin ideologic, iar cum nici anchetatorii nu aveau probe, ancheta s-a concentrat pe tema atitudinii adoptate faţă de colectivizare. De fapt, scânteia a apărut atunci când angajaţii unei întreprinderi de exploatare petrolieră au încercat să monteze nişte sonde pe terenul pe care preotul Radomir încă îl mai avea în posesie”.

La un moment dat a spus: ”Comuniştii nu respectă pe proprietari, încât omul nu mai e proprietar pe avutul şi terenul său”

Situaţia s-a complicat când alături de preot s-au poziţionat mai mulţi cetăţeni, ajungându-se astfel, practic, la o frondă faţă de autorităţile statului, atitudine care nu a mai permis instalarea sondelor. În ancheta de la Securitate s-au consemnat o serie de afirmaţii pe care preotul le-ar fi făcut în diverse împrejurări, precum încercarea de instalare a sondelor sau campania de colectivizare. Chiar dacă acestea au fost negate vehement de către preotul Radomir în anchetă, acestea au constituit probe pentru condamnarea sa. De pildă, referitor la episodul instalării sondelor, preotul ar fi spus: „Comuniştii nu respectă pe proprietari, încât omul nu mai e proprietar pe avutul şi terenul său. Pun cele mai mari greutăţi, pentru ca de avutul lor oamenii să nu mai poată dispune, fiindu-le luat în folosinţă pentru instalarea sondelor ale căror produse sunt luate de ruşi, iar noi, românii, plătim petrolul”.

În privinţa colectivizării, Nicolae Radomir a spus: „La colectiv este rău, căci îţi dă mâncare cu porţia, de la cazan, şi nu cât ai vrea să te saturi; la muncă te duce cu frontul, unde sunt mai mulţi şefi decât muncitori, pe care îi ţine din scurt pentru a munci peste puterile lor, iar drepturi le dă cât vor comuniştii, chiar dacă le depăşeşte norma”. Părintele Radomir a mai fost acuzat în anchetă că nu ar fi colaborat cu autorităţile locale sau că nu ar fi răspuns la chemarea acestora pentru diverse activităţi obşteşti, precum campania de înscriere în întovărăşire sau să apeleze la cetăţeni pentru a munci în timpul sărbătorilor religioase. În schimb, preotul cerea credincioşilor să contribuie la renovarea bisericii. La răspunsul credincioşilor cum că au şi cote agricole de plătit, preotul Radomir le-ar fi spus că pot plăti cotele „mai încolo”. De altfel, în problema achitării cotelor, părintele se pare că ar fi spus: „Partidul de azi a luat o hotărâre injustă; n-ar fi trebuit să supună pe locuitori să mai dea cote de carne, căci i-a sărăcit prin luarea atâtor cote de cereale”.

Nicolae Radomir a criticat şi atitudinea statului comunist faţă de Biserică: „În ziua de azi oamenii au devenit păgâni, care nu respectă religia, nu se mai duc la biserică pe motiv că sunt atraşi în organizaţiile pe care le fac comuniştii”. Drept urmare, prin sentinţa din 19 martie 1960 a Tribunalului Militar Craiova, în deplasare la Piteşti, părintele Radomir a primit o condamnare de opt ani închisoare corecţională, pentru infracţiunea de „uneltire contra ordinii sociale”.

Timp de doi ani, a fost în închisorile de la Piteşti şi Aiud, dar şi în lagărele de muncă de la Giurgeni şi Salcia-Ostrov. Pe 1 august 1962 a fost eliberat din penitenciarul Aiud.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite