Piteşti

articolul anterior articolul urmator

Primăriile argeşene de la coada UE

0
13 Sep 2011 09:12:57
Autor: adevarul
Locuitorii din Priboieni iau apă de la izvor
Locuitorii din Priboieni iau apă de la izvor

La mai bine de patru ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, 12 primării din cele 102 din Argeş nu au depus proiecte pentru atragerea de fonduri străine. Primarii spun că întocmirea documentaţiei este una anevoioasă, iar apelarea la o firmă de consultanţă este costisitoare. Aşa că satele neintegrate în UE continuă să aibă drumuri neasfaltate şi condiţii ca în Evul Mediu.

La 1 ianuarie 2007, România adera la Uniunea Europeană. Odată cu acest pas, s-a dat undă verde la accesarea de fonduri pentru diferite proiecte. Mulţi edili au profitat de această ocazie pentru a-şi dezvolta satele sau oraşele, depunând proiecte pentru asfaltarea de drumuri, pentru construcţia sau reparaţiile unor unităţi şcolare, amenajarea de parcuri, sau pentru reabilitarea unor construcţii publice de larg interes, cum ar fi căminele culturale sau dispensarele.

Cui nu-i plac banii europeni

Cum orice pădure are uscături, 12 edili de comune argeşene,  nu au trecut niciodată pe la biroul de Proiecte Europene din cadrul Consiliului Judeţean Argeş. Astfel, comunele pe care ei le administrează şi reprezintă nu au intrat nici până la această dată în UE, acestea fiind: Beleţi Negreşti, Boţeşti, Ciomăgeşti, Cuca, Dobreşti, Izvoru, Oarja, Popeşti, Priboieni, Recea, Slobozia şi Ţiţeşti. Deşi ai putea crede că poate aceste comune nu au nevoie de banii Europei, la o simplă plimbare pe drumurile lor neasfaltate sau pline de gropi, te vei răzgândi. Apa potabilă se află în continuare în puţuri, şi nu la robinet, iar canalizarea şi gazele sunt doar un vis frumos.

„Nu am avut nevoie de alte fonduri”

Cei aproximativ 2200 de locuitori din Popeşti au beneficiat, în ultimii ani de două dispensare reabilitate, de construcţia unui pod de 800.000 de lei  şi de apă la robinet. Cel puţin aşa se laudă primarul, care spune că a realizat şase proiecte fără să aibă nevoie de bani nerambursabili de la UE.

„Tot ce am realizat până acum am făcut cu bani de la bugetul propriu şi de la Consiliul Judeţean, nu am avut nevoie de alte fonduri. Ar mai fi nevoie de canale pentru canalizare şi de asfaltarea unui drum comunal. De gaze nu suntem pregătiţi acum, comuna este săracă. Ne descurcăm cu propriile forţe”, ne-a spus Mircea Barbu, primarul de la Popeşti.

Nici edilul comunei Cuca nu pare să agreeze ajutorul străin. După câteva încercări, spune el, de a întocmi documentaţia şi a obţine avize, s-a lăsat păgubaş. Munca aceasta l-a depăşit, astfel că a renunţat definitiv la ea, chiar dacă, recunoaşte primarul, nevoia de bani este acută.

„Am vrut pe măsura 322, de infrastructură, dar ne-a fost greu cu obţinerea avizelor. Decât să cheltuim un miliard de lei vechi pentru firme de consultanţă şi documentaţie care apoi să fie ineficientă, mai bine lipsa”, spune Gheorghe Cernătescu, primarul comunei Cuca.

Cu toate acestea, el recunoaşte că în comună este nevoie de asfaltarea drumului judeţean şi a celor comunale sau de introducerea completă a apei potabile. Poate banii or pica din cer, pentru că edilul s-a hotărât să nu apeleze la ajutorul european. Astfel că cei 2300 de săteni vor trebui să mai suporte condiţiile vitrege de la ţară, deoarece bugetul de 3 milioane de lei de care dispune comuna nu va fi suficient pentru a pune bazele vreunei investiţii de amploare în următoarele luni.

Localităţi care pot!

La polul opus, se află unităţi administrativ-teritoriale care sunt un exemplu de urmat, spun specialiştii.

„În topul oraşelor care au atras fonduri europene se află Municipiul Piteşti, urmat de Câmpulung şi de Mioveni, care au luat bani pentru reabilitări de unităţi şcolare şi modernizări, iar în fruntea comunelor este Albeştii de Argeş, care desfăşoară proiecte în cadrul Programului Operaţional Regional,
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi prin Ministerul Economiei”, ne-a declarat Codruţa Mercea, şefa biroului Proiecte Europene, din cadrul CJ Argeş.

Primăria Piteşti a semnat, la începutul acestui an, contractul de finanţare pentru două proiecte în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, cel de creare a Parcului Lunca Argeşului, în valoare de 40 de milioane de lei şi pentru sistemul de supraveghere din zona Podul Viilor – Parcul Ştrand, care costă 3,5 milioane de lei.

În această perioadă, în Argeş, se află în derulare 39 de proiecte europene: două pe infrastructură turistică, accesate de Consiliul Judeţean, 14 pe renovarea şi dezvoltarea satelor, 4 pe îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii din agricultură şi silvicultură, 12 pe reabilitarea unităţilor de învăţământ şi 7 pe încurajarea activităţilor turistice.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările