FOTO: Scandalurile cu iz penal ale aleşilor locali din Argeş
0
Fostul preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, deputatul Cătălin Rădulescu şi primarul Ion Năftănăilă sunt doar trei dintre aleşii locali urmăriţi penal ai Argeşului. Lista edililor acuzaţi că au încălcat legea e însă mult mai mare, Argeşul aflându-se în topul judeţelor cu primari şi viceprimari declaraţi în incopatibilitate de către ANI.
Cel mai de notorietate caz este cel al fostului preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu (PSD), condamnat de Curtea de Apel Bucureşti, la nouă ani şi şase luni de închisoare cu executare, printr-o decizie care însă nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sentinţa a fost pronunţată în dosarul în care este acuzat de fraudare de fonduri europene pentru reconstrucţia a două poduri, prejudiciul fiind de 1,2 milioane de euro. În acelaşi dosar, Grigore Dobre, asociat şi administrator la S.C. Zeus S.A. Piteşti, a fost condamnat la cinci ani şi două luni de închisoare cu executare, iar Ecaterina Pletoiu, reprezentantă a S.C. Proiect Infra 2005 S.R.L. Piteşti, a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare cu suspendare. În acelaşi dosar, Mihail-Gabriel Nicoară şi Codruţa-Lavinia Mercea, angajaţi ai CJ Argeş la data faptelor, au primit pedepse de cinci ani şi cinci luni de închisoare cu executare, respectiv patru ani şi cinci luni de detenţie. Instanţa a mai dispus pedepse de câte patru ani de închisoare pentru Olga Stancu, Cristina Dobre, Aurelia Mirela Florescu şi Sabina Elena Bocioacă, angajate la CJ Argeş la data faptelor, şi Iuliana Mioara Pintilie, subinginer în cadrul Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş.
Dosarul în care Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Nicolescu vizează reabilitarea podului de la Căteasca, care face legătura între Autostrada Bucureşti-Piteşti şi DN 7, care ar fi fost avariat de inundaţii în 2005. Procurorii au arătat că podul era deja avariat când s-au produs inundaţiile, iar Nicolescu şi Corneliu Oprescu, primarul comunei Căteasca, ar fi semnat cererea de finanţare pe baza unor acte false, astfel încât CJ Argeş ar fi încasat ilegal fonduri nerambursabile de 1,25 milioane de euro.
"Funcţionari din cadrul CJ Argeş au atestat în cererea de finanţare, în mod nereal, că respectivele poduri fuseseră afectate de inundaţii, deşi unul dintre ele, cel din comuna Căteasca, fusese avariat anterior, aşadar nu era eligibil pentru proiectul respectiv. Cererea de finanţare a fost însoţită de o declaraţie de parteneriat semnată la data de 25 ianuarie 2007, de inculpatul Nicolescu, în calitate de preşedinte al CJ Argeş şi reprezentant al acestei autorităţi contractante, cunoscând faptul că în conţinutul acestei cereri sunt atestate împrejurări necorespunzătoare adevărului. Caracterul fals al acestui înscris constă în aceea că în conţinutul acestuia s-a menţionat în mod nereal că podul din comuna Căteasca a suferit avarii importante în urma calamităţilor naturale din perioada aprilie-august 2005 şi ca urmare, a fost închis circulaţiei, deşi infrastructura podului era avariată anterior anului 2004, iar la momentul producerii inundaţiilor, podul era închis circulaţiei", s-a arătat în comunicatul DNA Piteşti, emis după începerea cercetărilor.
Rejudecare într-un alt dosar
Pe 18 mai 2011, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie sub acuzaţia că ar fi accesat fonduri Phare de aproape 900.000 de euro pentru patru unităţi de învăţământ, în baza unor acte false. La acel moment, dosarul a fost trimis unui judecător de la Tribunalul Argeş care a judecat cazul până în ianuarie 2013, când Instanţa Supremă a admis o cerere de strămutare şi a dispus mutarea cazului la Tribunalul Bucureşti. În acest dosar au mai fost trimişi în judecată Gheorghe Cornel Penescu, acţionar majoritar al S.C. Pic S.A. Piteşti, Gheorghe Nicuţ, fost primar al municipiului Curtea de Argeş, Călin Ioan Andrei, primar al municipiului Câmpulung, Ion Ştefan, primar al comunei Budeasa, judeţul Argeş, Florian Despan, director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului Judeţean Argeş, Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, Gheorghe Dobre, asociat şi administrator la S.C. Zeus S.A., Ion Nicolae, reprezentant al aceleiaşi firme şi diriginţii de şantier Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea. Pe 28 mai 2013 Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, la un an de închisoare cu suspendare pentru luare de mită.
În noiembrie anul trecut, Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul formulat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) împotriva acestei sentinţe. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au desfiinţat, în parte sentinţa penală apelată şi, rejudecând în fond, l-au condamnat pe Constantin Nicolescu la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi.
În luna martie a acestui an însă, magistraţii Curţii Supreme au decis anularea sentinţei date de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul în care fostul preşedinte al CJ Argeş este acuzat că a accesat fonduri Phare pentru cele patru unităţi de învăţământ, în baza unor acte false şi trimiterea spre rejudecare la instanţa de apel.
Reamintim că ordinul prin care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş a fost demis a fost semnat după ce Constantin Nicolescu, a fost declarat în conflict de interese de judecătorii ÎCCJ, pe 11 februarie 2014, decizia pronunţată în acest sens fiind una definitivă.
Deputatul PSD Cătălin Rădulescu (PSD), trimis în judecată pentru dare de mită
În aprilie 2014, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au trimis în judecată pe deputatul PSD Cătălin Rădulescu pentru dare de mită. Parlamentarul de Argeş ar fi promis suma de 10.000 de lei unui funcţionar public, astfel încât acesta să nu ridice obiecţii la o lucrare prost făcută, potrivit unui comunicat al DNA, care arată că „la data de 27 august 2013, inculpatul Rădulescu Cătălin Marian, în cadrul unei întâlniri cu un manager de proiect, privind construirea unui magazin situat în Piteşti, judeţul Argeş, cu ocazia încheierii procesului verbal de recepţie a lucrării, i-a promis acestuia oferirea sumei de 10.000 lei. În schimbul acestei sume de bani, funcţionarul trebuia să nu ridice obiecţiuni cu privire la calitatea lucrării şi pe cale de consecinţă, să semneze procesul verbal de recepţie, fără reducerea devizului cu suma de 50.000 lei pentru lucrările prost executate”.
Procurorii îl mai acuză pe Rădulescu de efectuarea unor operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia. Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, cu propunerea de a se menţine măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpat
Trei ani de închisoare cu suspendare pentru primarul Ion Năftănăilă (PDL)
În martie 2014, magistraţii Curţii de Apel Piteşti l-au condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de şase ani, pe primarul comunei Albeştii de Muscel. Ion Năftănăilă (PDL) a fost trimis în judecată de DNA Piteşti, în august 2011, sub acuzaţiile de folosire de documente ori declaraţii false în baza cărora a obţinut pe nedrept fonduri europene, schimbarea destinaţiei fondurilor europene şi conflict de interese.
Potrivit sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, Ion Năftănăilă, în solidar cu Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, a fost obligat să plătească Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), care este parte civilă în acest proces, suma de 202.851 lei, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile stabilite conform legii.
Edili declaraţi incompatibili de Agenţia Naţională de Integritate
Argeşul numără şi 13 edili declaraţi incompatibili de Agenţia Naţională de Integritate. Printre ei şi viceprimarul Piteştiului, Cornel Ionică (PSD), aflat în stare de incompatibilitate în perioada 26 noiembrie 2009 – 30 august 2012, “întrucât a deţinut, simultan, funcţia de Viceprimar al Municipiului Piteşti, Jud. Argeş, şi calitatea de reprezentant al Municipiului Piteşti în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor S.C. APĂ – CANAL 2000 S.A”.
Toţi edilii în cauză au atacat deciziile ANI în justiţie, iar unii au şi câştigat la primele niveluri ale justiţiei. Alţii au ajuns cu procesele la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Edilul şef de la Căteasca, Liviu Năstase, a primit însă, în septembrie, verdictul definitiv şi irevocabil al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care a pierdut procesul cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI), fiind declarat incompatibil.
În februarie 2013, ANI a constatat, în cazul primarului Liviu Florian Năstase (PDL), încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor, precum şi al conflictului de interese în materie administrativă. Potrivit ANI, primarul Comunei Căteasca, s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 19.06.2012-10.01.2013, când a deţinut, simultan, atât funcţia de primar, cât şi calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul NĂSTASE G. FLORIAN-LIVIU - întreprindere individuală.
Se încarcă comentariile...
