Piteşti

articolul anterior articolul urmator

Sute de mii de puieţi sunt plantaţi în Munţii Făgăraş pentru refacerea zonei distruse din cauza defrişărilor

3
16 May 2022 17:43:18
Autor: Cristina Stancu
Dezastrul din zona Groapele Foto Alexandra Tenea/Conservation Carpathia
Dezastrul din zona Groapele Foto Alexandra Tenea/Conservation Carpathia

O nouă pădure, de la stadiul de sămânţă până când este suficient de puternică să se descurce singură are nevoie de lucrări timp de minimum şapte ani. În Munţii Făgăraş, astfel de lucrări au început.

Fundaţia Conservation Carpathia, în parteneriat cu Asociaţia Ocolul Silvic Carpathia, derulează aici un amplu proiect de reîmpădurire a zonelor distruse în trecut de exploatări barbare.
 
În patru zone de reconstrucţie ecologică - Groapele, zonă afectată atât de tăierile neconforme, cât şi de un incendiu, cel mai probabil provocat, Dobroneagu, Valea Dâmboviţei şi Lereşti – sunt plantaţi, primăvara aceasta, pe o sută de hectare, 435.000 de puieţi de molid, fag şi brad, pe lângă acţiunile făcute pe Valea Doamnei, unde, de-a lungul cursului de apă, au fost deja plantaţi 750 de puieţi de anin, specie importantă în fixarea malurilor.
 
 „Vineri, oamenii din comunităţile locale au plantat în jur de 10.000 de puieţi, iar în total, în acest weekend au fost plantaţi circa 16.000 de puieţi. Oamenii din comunităţile locale sunt angajaţi sezonier, nu voluntari”, explică pentru „Adevărul” Mihai Zotta, reprezentantul Ocolului Silvic Carpathia.
 
Cei mai mulţi sezonieri sunt oameni simpli, cărora proiectul le oferă o şansă de a câştiga bani constant, la plantările de primăvară şi toamnă, la lucrările efectuate în pepiniere şi descopleşirile necesare înainte de venirea iernii. În total, la acţiunile din această primăvară, demarate la sfârşitul lunii aprilie, sunt angrenaţi 120 de zilieri angajaţi din comunităţile locale învecinate Munţilor Făgăraş, alături de care muncesc pentru viitoarele păduri din zonă zeci de angajaţi ai fundaţiei şi firme de lucrări forestiere.
 
TitleLocalnici zilieri, la reîmpădurit, în zona Groapele - Foto Angela Boghiu

Dimensiunea dezastrului

Cele o sută de hectare pe care se face reconstrucţia ecologică nu reprezintă adevărata dimensiune a dezastrului lăsat în urmă de tăierile necontrolate. „În cele patru zone menţionate, suprafaţa total cumpărată pentru reconstrucţie ecologică este de 423 de hectare”, mai spune Mihai Zotta.

Proiectul Conservation Carpathia a reuşit, din anul 2009 şi până în prezent, să salveze de la exploatare 27.000 de hectare de păduri şi păşuni alpine în sud-estul Carpaţilor Meridionali şi să refacă păduri pe 1.157 de hectare, prin plantarea a peste trei milioane de puieţi.
 Title
 Groapele, zonă afectată atât de tăierile neconforme, cât şi de un incendiu, cel mai probabil provocat . Foto: Conservation Carpathia

„Aceste răni ale muntelui trebuie reparate, acoperite şi plantate”

 
Ocolul Silvic Carpathia are nouă pepiniere şi două solarii, iar creşterea puieţilor, natural, fără chimicale, în condiţii care simulează viaţa lor viitoare, nu este deloc simplă. Întregul proces de reconstrucţie ecologică este şi mai greu. Cea mai mare suprafaţă care va beneficia de plantări este cea în zona Groapele: 60 de hectare. 
 
“De ce nu spunem simplu reîmpădurire? Pentru că în spatele unei noi păduri sunt mult mai multe activităţi decât plantarea efectivă. În momentul în care organizaţia a <<cumpărat>> o greşeală a trecutului, o zonă în care pădurea a fost tăiată acum 10-15 ani şi unde foştii proprietari nu au îndeplinit cerinţa legislativă de plantare în termen de doi ani de la tăiere, acolo începem un amplu proces care presupune mai mulţi paşi. La Groapele, iniţial am realizat un inventar al regenerării naturale, prin amenajarea a peste 200 de pieţe de probă, în urma căruia am constatat ce regenerare naturală există în teren, ce specii şi în ce proporţii. În baza inventarului menţionat, am determinat cu ce specii, în ce proporţii şi cu ce cantităţi de puieţi trebuie să intervenim pentru refacerea integrală a zonei. În premieră, încercăm să ţinem cont şi să previzionăm şi efectul schimbărilor climatice care au loc, respectiv tendinţa speciilor forestiere de a avansa altitudinal spre amonte. Am inventariat şi principalele zone cu eroziune, pe foste drumuri de colectare a lemnului, unde tractoarele au târât buştenii. Vorbim de şanţuri cu adâncimi ce variază între 0,7 m şi 5 m – şi aceste răni ale muntelui trebuie reparate, acoperite şi plantate”, precizează Mihai Zotta, într-un comunicat al Fundaţiei Conservation Carpathia.

Title
 Foto:Conservation Carpathia

 
 
 
 
 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

Matrix-4
16.05.2022, 17:58:56

Frumos! Da cine plateste?

VĂRU
16.05.2022, 19:28:59

Proprietarul..

Tomescu Tom
16.05.2022, 20:22:49

Publicați cu litere mari, vă rugăm ...lista cu numele barbarilor 😜 Eventual ... povestiți-ne ce s-a ales de ei ...unde au mers banii ...cine i-a susținut ..acoperit ... Câți politicieni cinstiți, onești au luat parte la acest ospăț ??? . Hmmm ....parlamentarii ..ar trebui să-și facă timp ..măcar o săptămână . și să participe TOȚI .. la efortul de reîmpădurire ... Că tot se *acă pe ei ..că le place natura ...

+1 (1 vot)
Modifică Setările