Piteşti

articolul anterior articolul urmator

Văleni, mânăstirea lângă care a locuit Topîrceanu. Pe atunci mama sa lucra, cu maicile, ca ţesătoare de covoare

1
1 May 2021 21:03:16
Autor: Cristina Stancu
Atelierul de ţesătorie a fost amenajat în anul 1886. Foto captură video Andrada Motrun / CJ Argeş
Atelierul de ţesătorie a fost amenajat în anul 1886. Foto captură video Andrada Motrun / CJ Argeş

Mânăstirea Văleni din Sălătrucu-Argeş este lăcaşul lângă care Topîrceanu şi-a petrecut o parte din copilărie, pe vremea în care mama sa lucra aici era ţesătoare. Măicuţele ţes azi, în vechiul atelier, veşminte preoţeşti.

În satul Văleni , care şi-a dobândit numele de la numărul mare de văi ale afluenţilor Topologului, râul care brăzdează împrejurimile, aşazare cunoscută şi ca “satul dintre văi”, gospodăriile se înşiră printre pâraie. 
Din centrul satului poţi lua la pas un drum local ce duce până la Mănăstirea Văleni, încorporată administrativ comunei Sălătrucu.
 
"Străvechea vatră monahală Văleni a fost întemeiată în a doua jumătate a secolului al XVII – lea de călugărul Zaharia Grădişteanu, care a construit, între anii 1691-1692, o bisericã din lemn cu hramul “Sfânta Treime”, punând aici bazele unei obşti de călugări", precizează CJ Argeş. 
 
Până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când a avut loc războiul ruso-turc, în Mănăstirea Văleni a slujit o obşte monahală de călugări. Imediat după război, Preasfinţitul Iosif I, episcopul Argeşului, a mutat obştea călugărilor în Mânăstirea Robaia, iar în Văleni a adunat maicile din schiturile desfiinţate
 
La mânăstire a funcţionat şi un atelier de ţesut covoare, amenajat în anul 1886, în care s-a lucrat  neîntrerupt până în anul 1960. Atelierul a reprezentat o şcoală autentică, aici fiind iniţiate în arta ţesutului numeroase tinere de pe Valea Topologului şi din împrejurimi. 
 

"A stat, o vreme, între măicuţe"

De acest atelier se leagă o parte din copilăria autorului "Baladelor vesele şi triste", George Topîrceanu, născut în Bucureşti la data de 20 martie 1886, fiul cojocarului Gheorghe Topîrceanu şi al Paraschivei, ţesătoare de covoare la azilul „Doamna Elena", amândoi originari din părţile Sibiului, căci după ce a început şcoala primară la Bucureşti a trebuit să o continue pe valea Topologului în judeţul Argeş, unde părinţii săi s-au stabilit o vreme. 

Văleni, mânăstirea lângă care a locuit Topîrceanu, pe vremea în care mama sa lucra, cu maicile, ca ţesătoare de covoare
Foto captură video Andrada Motrun / CJ Argeş

“În zona aceasta a învăţat (n.r. la şcoala primară din Şuici), aici a copilărit o vreme, de-aia i-am şi pus străzii principale numele de George Topîrceanu. Mama sa lucra la covoare în ţesătorie. Aşa se face că George Topîrceanu, a stat, o vreme, între măicuţe", povesteşte, pentru Adevărul, Nicolae Langer, primarul comunei Sălătrucu. 
 
Căsuţa în care a locuit atunci cel care mai târziu, după întoarcerea la Bucureşti avea să devină poet, prozator, memorialist, publicist, traducător şi membru corespondent al Academiei Române este şi azi în picioare.
 
“Când intri în curtea mânăstirii, în partea stângă se află casa în care a locuit celebrul autor al «Baladelor vesele şi triste», George Topârceanu, împreună cu părinţii săi (...). Puţin mai sus se află chiliile modeste ale călugăriţelor, mărturii vii ale arhitecturii tradiţionale argeşene”, precizează CJ Argeş. 
   
 
Văleni, mânăstirea lângă care a locuit Topîrceanu, pe vremea în care mama sa lucra, cu maicile, ca ţesătoare de covoare
Foto captură video Andrada Motrun / CJ Argeş

În curtea mânăstirii poate fi văzută azi şi Casa “Atelier”, care datează din anul 1930, din perioada stareţei Leonida Stănescu. Clădirea adăposteşte atelierele de croitorie şi de ţesătorie, trapeza, biblioteca, depozitul de carte veche şi Cancelaria. 
 
Astăzi, interiorul atelierului este în acelaşi timp şi un mic muzeu al lucrului manual tradiţional argeşean, aici păstrându-se războaie de ţesut covoare olteneşti şi ţesături tradiţionale din bumbac. Totodată, este locul în care măicuţele cos cu migală veşminte preoţeşti.
 
“La ora actuală aici este şi muzeu, şi bibliotecă. Sunt multe lucruri făcute acolo. Cu sprijin de ici, de dincolo, maicile au reabilitat toate chiliile. Locul arată foarte frumos! Muzeul se poate vizita, dar indicat ar fi după Paşte, când se mai diminuează aglomeraţia şi când aşteptăm, cu drag, vizitatori”, mai spune primarul comunei Sălătrucu.
 

Nou hram pentru noua biserică

Stricată de timp şi de cutremurele care au trecut peste ea de-a lungul a peste trei secole de istorie, biserica mânăstirii a fost demolată şi rezidită pe acelaşi loc de trei ori, astfel că lăcaşul din vremea copilăriei lui Topârceanu între maici nu mai e azi. 
 
Actuala biserică a mânăstirii a fost construită între anii 1948-1955, prin strădania episcopului Iosif Gafton, care a iniţiat şi s-a îngrijit de reconstrucţia bisericii, atribuindu-i un nou hram – “Adormirea Maicii Domnului”.
Văleni, mânăstirea lângă care a locuit Topîrceanu, pe vremea în care mama sa lucra, cu maicile, ca ţesătoare de covoare
Actualul lăcaş de cult. Foto captură video Andrada Motrun/ CJ Argeş
 
În anul 2002, când s-a şi reamenajat vechiul atelier de ţesut covoare au început lucrările de renovare la acoperişul şi la pereţii exteriori ai bisericii, apoi s-a restaurat clădirea veche a stăreţiei.
 

Un aşezământ modest

Amplasată într-un cadru natural pitoresc, Mânăstirea Văleni este locul unde mii de credincioşi vin să caute liniştea sufletească, departe de grijile cotidiene.
 
Aşezare: Mânăstirea Valeni se află pe valea Topologului, la numai doi kilometri de satul Văleni, din comuna Sălătrucu, la o distanţă de 50 km de Piteşti şi 20 km de Curtea de Argeş. 
 
Traseu: Din Piteşti, pe DN 7C, se ajunge până în Curtea de Argeş şi, apoi, pe DN 73 C până în comuna Tigveni. De aici, traseul se continuă la dreapta, pe DJ 678A, spre comuna Cepari.
 
Turiştii care vin pe Valea Topologului să se bucure de natură, de peisajele pitoreşti şi de frumuseţile istorice ale locului au posibilităţi multiple de cazare la pensiunile din zonă. 
 

Vă recomandăm să citiţi şi:

Lalele pe pavele. „Borduriada” a obligat Primăria Piteşti la soluţii inedite pentru organizarea tradiţionalei Simfonii a Lalelelor
 
Stejarul multisecular din satul în care s-a şcolit Topîrceanu. La umbra lui ar fi făcut popas însuşi Mihai Viteazul

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

crîşmăriţa rîşniţă
2.05.2021, 03:54:39

Giorge Topîrcescu, poietul mieu prefirat. Cine poate uita celebra baladă apisdei??

+2 (2 voturi)
Modifică Setările