Bătălia pentru „Linia Teleguţa”. Prima cale ferată din România destinată transportului de sare, propusă pentru a fi transformată în traseu de biciclete

Podul de cale ferată care lega peste Doftana, Câmpina de Telega FOTO Asociaţia Suntem România

Asociaţia pentru Protejarea şi Promovarea Patrimoniului Tehnic, Ştiinţific şi Istoric „Suntem România” a solicitat declanşarea în regim de urgenţă a procedurii de clasare în Lista monumentelor istorice a ansamblului căii ferate Câmpina – Câmpiniţa – Doftana (Telega).

Obiectivul pentru care se face acest demers este prima cale ferată din România destinată transportului de sare, folosită ulterior şi pentru transportul petrolului, fiind construită între anii 1882-1883.

Calaea ferată menţionată, în lungime de aproximativ 8 kilometri, este vizată pentru dezafectare, urmând să fie valorificată ca materiale recuperabile. Autorităţile locale intenţionează să amenajeze în locul căii ferate un drum rutier şi pentru biciclete, „intenţie manifestată de catre aceasta (Primăria Câmpina) prin doua adrese succesive către Ministerul Transporturilor şi Guvernul României”, potrivit reprezentanţilor asociaţiei ”Suntem România”.

Solicitarea pentru clasarea căii ferate ca monument istoric se bazeză în primul rând pe unicitatea ei,  valoarea istorică şi potenţialul turistic uriaş pe care l-ar aduce comunităţii locale, susţin reprezentanţii asociaţiei.

  În solicitarea adresată Ministerului Culturii, prin intermediul Direcţiei Judeţene de Cultură Prahova, iniţiatorii proiectului susţin că în timpul cercetării la faţa locului au descoperit componente originale ale căii ferate, unele care datează de la începutul secolului XX.

Calea ferată este nefuncţională

În prezent nefuncţională, din cauza degradării accentuate pe anumite porţiuni, calea ferată care leagă Câmpina de Telega ar putea fi reabilitată şi inclusă într-un circuit turistic destinată unui traseu dedicat industriei petrolului.

Studiile reprezentanţilor asociaţiei ”Suntem România” arată că drumul feroviar  Câmpina – Câmpiniţa – Doftana a fost construit în anii 1882 – 1883, de Direcţia Generală de Studii şi Construcţii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Lucrărilor Publice. Linia, proiectată şi realizată sub conducerea reputatului inginer Elie Radu, a fost prima dintre căile ferate construite în scopul facilitării exploatării şi transportului sării şi cea de-a doua cale ferată proiectată şi realizată integral de inginerii români, potrivit sursei citate.  

Clădirea de călători a staţiei Câmpiniţa împreuna cu anexele sale, depozitul de coletarie şi mărfuri şi staţia de încărcare în vagoane a produselor lichide petroliere, a rafinariei “Steaua Romana” care este pe aceeasi platform, ansamblul tehnic de manevră (cladire distrusă ca urmare a bombardamentelor din vara anului 1944 şi reconstruită într-o formă modificată, în anii 1945 – 1950 se găseşte în prezent într-o stare bună de conservare. Sunt indicii, susţin reprezentanţii asociaţiei că în prezent această clădire este folosită ca locuinţă.

Componente din perioada interbelică, descoperite pe traseul căii ferate

Iniţiatorii proiectului susţin că, în timpul cercetării pe teren au fost identificate numeroase porţiuni de linie realizate din şine produse în anii 1909, 1942 şi 1943, 1954, de către uzine consacrate pe plan mondial (Krupp, etc.), precum şi o serie de alte componente de infrastructură şi instalaţii - schimbătoare de cale, elemente ale instalaţiilor de semnalizare, stâlpi pentru iluminat cu accesorii (inclusiv reflectoare din perioada interbelică) care au valoare tehnică şi istorică.

Linia ferată salvată ar putea face parte dintr-un proiect amplu, unic în România, care să lege obiectivele turistice care au rămas în picioare, o parte dintre ele având legătură cu rădăcinile industriei petrolului şi  exploatării de sare din Europa. Este vobra despre fostul penitenciar Doftana (în ruină în prezent şi exclus din circuitul turistic), Băile Sărate Telega (în ruină şi excluse din circuitul turistic), prima şcoală de maiştri sondori şi rafinori din lume, în prezent sediul Primăriei Câmpina, rafinăria Steaua Română (aflată în proprietate privată, nu este inclusă în circuit turistic).

Clasarea blochează drumul 

Prin clasarea ca monument istoric, susţin reprezentanţii asociaţiei Suntem România, se va crea posibilitatea dezvoltarii turistice a intregii zone relevându-se şi istoria sa industrială în tandem cu ansamblul arhitectonic tehno industrial al rafinăriei Steaua Română.

Aceeaşi asociaţie a cerut Ministerului Culturii clasarea ca monument istoric a rafinăriei Steaua Română din Câmpina, cea mai veche din Europa.

Clădirea şi instalaţiile rafinăriei aparţin unei societăţi private, care intenţionează ecologizarea terenului şi construirea unui ansamblu rezidenţial.

Alex Stoian, preşedintele Asociaţiei, a precizat că până la acest moment Direcţia Judeţean de Cultură nu a oferit un răspuns cu privire la solocitarea de clasare a căii ferate în discuţie în lista monumentelor instorice.

Clasarea căii ferate ar împiedica autorităţile locale să pună în aplicare proiectul de amenajare a drumului rutier care să lege Câmpina de localităţile învecinate. Pe de altă parte, ar provoca autorităţile statului să intervină pentru conservarea căii ferate şi eventual să găsească fonduri pentru reabilitarea ei şi introducerea într-un circuit turistic.

Vă recomandăm şi:

Cum a ajuns să fie scoasă la vânzare pe OLX Rafinăria Steaua Română. Preţul de pornire: 10,3 milioane de euro. Directorul societăţii, bulversat de anunţ

Cea mai veche rafinărie din România a pus lacătul pe uşă. Ce raportau spionii americani despre producţia de petrol din Câmpina