Ploieşti

articolul anterior articolul urmator

Ce priorităţi aveau primarii unuia dintre oraşele bogate ale României interbelice: „Asta ne va aduce şi mărirea veniturilor“

0
16 May 2019 06:20:09
Autor: Diana Frîncu
Ploieşti la început de secoll
Ploieşti la început de secoll

Faptul că Ploieştiul este astăzi unul dintre cele mai importante oraşe din ţară se datorează în mare parte primarilor care au condus destinele localităţii în perioada de dinaintea primului Război Mondial, dar mai ales în anii interbelici.

Gheorghe C. Dobrescu, Scarlat Sc. Orăscu, Ion Ionescu Quintus, Toma T. Socolescu, Gogu Fotescu, Ioan Georgescu Obrocea sunt doar câteva dintre numele care au tranformat ”Ploeştii” – aşa cum s-a numit localitatea până la instaurarea regimului comunist - dintr-un mic târg de provincie într-un oraş elegant, curat, dar totodată puternic industrializat.

De la Halele Centrale, clădire emblematică a Ploieştiului de astăzi, până la Palatul de Justiţie şi chiar ajungând la canalizare, şcoli, spitale sau străzi asfaltate, totul se datorează în special primarilor care au administrat localitatea la începutul secolului XX. Fiind foarte aproape de Bucureşti şi bazându-se pe fonduri pe care nu orice oraş din România le avea (date fiind taxele obţinute din industria petrolului) Ploieştiul a ”explodat” în perioada interbelică.

Este de remarcat faptul că primarii Ploieştilor, care au fost fie licenţiaţi în drept, medicină, arhitectură sau economie, fie oameni de cultură au fost vizionari şi au avut intuiţia să continue munca începută de predecesori. Pe lista de priorităţi a edililor interbelici au fost cel puţin două obiective constante: extinderea oraşului şi igienizarea lui.

Arhitectul Toma T. Socolescu a condus destinele Ploieştiului câteva luni, din decembrie 1919 până în primăvara anului următor. Deşi a ocupat pentru puţin timp această funcţie, despre arhitectul Toma Socolescu se poate spune că a fost primul edil care a realizat că oraşul are un puternic potenţial economic, iar pentru dezvoltare are nevoie să-şi extindă teritoriul. Astfel, la propunerea primarului, Ploieştiul s-a extins de la rafinăria Vega până la iazul Bereasca, acestea fiind doar câteva dintre limitele solicitate de edil. Toma T. Socolescu şi-a explicat decizia astfel: ”lărgirea razei în partea de Est a oraşului (...) ne va aduce şi mărirea veniturilor”, se arată în ”Monografia oraşului Ploieşti”, semnată de Mihail Sevastos.

Toma T. Socolescu, arhitect şi primar al Ploieştiului 

Planul de extindere a razei oraşului a fost pusă în aplicare un an mai târziu de primarul Ion Georgescu Obrocea. Avocat de meserie, noul edil al Ploieştiului a profitat de bugetul generos al oraşului - 120.000.000 lei în special din taxele din industria petrolului - şi a rezolvat o problemă stringentă a locuitorilor: iluminatul public şi particular, înfiinţând scoietatea comunală de electricitate.

A fost un extraordinar organizator al serviciilor publice, el fiind cel care a pus bazele serviciului de statistică al oraşului care a dus la triplarea veniturilor la bugetul local. Sevastos menţionează în Monografia sa că Obrocea s-a aplecat supra igienizării oraşului, canalizarea şi bazinul de decantare fiind pe lista priorităţilor sale. Apoi s-a ocupat de pavarea cu granit a marilor artere de circulaţie din oraş şi a realizat un amplu program de lucrări edilitare pentru oraş care se întindea pe o perioadă de opt ani. Programul cuprinde nu doar marile lucrări ce trebuia realizate, ci şi sursa de finanţare pentru fiecare în parte.

Planul lui Obrocea a fost preluat de către primarul Gogu Fotescu, el fiind cel care a dat drumul lucrărilor de canalizare, a extins reţeaua de electricitate, a pavat Bulevardul Indepenenţei, dar s-a aplecat foarte mult şi asupra aspectului general al oraşului, modernizând pieţele şi abatorul.

Constantin Gheorghe Brezeanu a fost cel care a continuat lucrările începute de predecesorii săi. Şi el un fin om de cultură s-a ocupat ca oraşul să poată oferi vizitatorilor o intrare elegantă, construind Bulevardul Ferdinand (la intrare în Ploieşti dinspre Sinaia). În timpul mandatului său au fost finalizate lucrările la Palatul de Justiţie şi finalizarea clopotniţei Sf. Ioan, au fost construite Şcoala nr. 8 de fete şi băieţi şi, poate cel mai important, a început construirea Halelor Centrale, în baza planului financiar realizat de către predecesorul său.

La începutul anilor 30, la conducerea Primăriei Ploieşti vine un alt vizionar, Ştefan D. Moţoiu. În mandatul lui au fost pavate 167 de străzi din 345 câte avea atunci oraşul, s-au construit două şcoli noi, una pe Calea Câmpinii şi alta în cartierul Bereasca, s-a mărit debitul de apă de la 8.000 la 12.000 m.c pe zi, s-a extins reţeaua de apă cu trei kilometri, au fost amenajate 18 cişmele stradale ş.a. Primarul Moţoiu a fost cel care s-a gândit inclusiv la omul de rând. În acei ani Ploieştiul avea o dezvoltată industrie a petrolului, iar muncitorii aveau nevoie ca de aer de asistenţă medicală. Astfel este înfiinţat un spital pentru afecţiunile oftalmologice, extrem frecvente în rândul muncitorilor în industria de petrol,  au fost înfiinţate cabinete dentare, a patra circumscripţie medicală (care deservea zona de Sud a oraşului), dar şi băia comunală (pe strada Elena Doamna).

Strada Lipscani din Ploieşti, la începutul secolului XXFOTO imagoromaniae.ro

Mai mult, tot în mandatul său a fost înfiinţat un birou de plasare pentru servitori unde aceştia erau verificaţi din punct de vedere medical, dar unde le erau verificate inclusiv antecedentele penale. Primarul Moţoiu a fost cel care a ecologizat zona centrală a oraşului, transformând terenurile virane unde erau depozitate deşeuri în parcuri.

Mandatul edilului Moţoiu a fost urmat de cel al avocatului Gheorghe Manolescu. A continuat lucrările de pavare cu piatră cubică, dar ceea ce este de remarcat este că în timpul în care acest primar i-a condus destinele, Ploieştiul s-a ales cu 30 de kilometri de trotuare cu asfalt. Tot Manolescu a fost cel care a înfiiţat serviciul de autobuze care, în acei ani, aducea un venit considerabil la bugetul local, de 10.000.000 lei, conform lui Mihail Sevastos. Mănolescu rămâne în memoria istoriei drept primarul care s-a ocupat de nevoiaşii oraşului, drept dovadă gestul său prin care a împroprietărit gratuit cu teren 53 de persoane decorate cu ”Virtutea Militară”.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii