Ploieşti

articolul anterior articolul urmator

Cum ar suna în regionalisme o avertizare meteo de ninsoare de la ANM

1
24 Jan 2019 04:22:22
Autor: Diana Frîncu

V-aţi gândit cum ar suna avertizările date de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) dacă instituţia s-ar ajuta de regionalisme în loc de cuvinte folosite în mod uzual?

În comunicarea de zi cu zi românii nu se folosesc de mai mult de 1500, 2000 de cuvinte din fondul principal lexical, în detrimentul altor câteva zeci de mii de care cei mai mulţi dintre noi am uitat sau nici măcar n-am ştiut că există.

Auzim frecvent avertismente date de ANM atunci când fenomene meteo nefavorabile sunt pe cale să se abată asupra unei anumite zone geografice. Comunicatul este construit pe formula: ”Cod portocaliu de ninsori şi viscol ....”, această expresie însemnând că într-o anumită perioadă de timp sunt aşteptate căderi abundente de ninsoare. Formula ”cod portocaliu de ninsori” poate fi înlocuită cu: ”primejdie de ningău” fără să existe vreo greşeală.

Conform DicţionaruluI Explicativ al Limbii Române (DEX)” nigău” înseamnă ninsoare mare, bogată sau chiar luna ninsorilor, decembrie.

Un alt cuvânt folosit frecvent în ultima perioadă pentru a evita o înjurătură, o vulgaritate adresată unui partid politic: ”Uie”, are un sens neştiut de mulţi în limba română. Conform DEX, ”uie” înseamnă uliu, o specie de pasăre răpitoare.

La fel de recent intrat în atenţia opiniei publice sunt cuvintele ”paradi”, ”paradeală” aduse în limbajul curent de fostul procuror DNA, Mircea Negulescu. În discuţiile telefonice care au ajuns în spaţiul public, Negulescu spunea că se ocupă cu ”paraditul la cetăţeni”. Cuvintelel  ”a paradi”, respectiv ”paradeală” au  origine în limba ţigănească, conform DEX, şi înseamnă ”a degrada”, ”a distruge”, dar cu sensul de ”învechit”, ”uzat”, ”stricat”.

Alte cuvinte ciudate, folosite rar şi doar în anumite zone ale ţării:

Buleftrică, conform DEX înseamnă lumină electrică, bec.

Căpia, căpiată – a înnebuni, nebună

Coţobăni, coţobănire – a se ridica pe ceva pentru a ajunge sus, a se cocoţa, a se trudi, a se opinti

Covăcerie – magazin unde se vând obiecte din metal

Chipirdic- prichindel

Chirieală – cicăleală, dar şi mulţime, droaie, grămadă

Dafie – snoavă, glumă

A dahoi – a se înclina într-o parte, a se lăsa în jos

Duduruz – prostănac, grosolan

A drăpăna, drăpănare – a zgâria, a sfâşia, respecitv zgârietură

A ebruita - a face public, a divulga

Iscusie -  talent

Jagardea – om care vorbeşte fără rost, încontinuu, om zăpăcit, aiurit

Paparelă – om prost

Poşidic – mulţime, droaie, grămadă, de regulă folosit pentru a indica ceva mic şi mult, de exemplu poşidic de copii, cu sensul de droaie de copii

Şfarţ - cafea neagră

Siguripsi – a se asigura, a pune la adăpost

Şoină – cană, ceaşcă

Şoldan- pui de iepure, dar este folosit şi pentru a indica un bărbat tânăr, cu sensul de tinerel sau persoană lipsită de experienţă

Şolocat – jaluzea

Sperli, sperlit – a ciufuli, a zbârli respectiv ciufulit, zbârlit

Şparli- a pleca pe nevăzute, a o şterge (cu sensul de a pleca de la faţa locului), dar şi a fura  

Ştalău – coteţ, dar şi locuinţă provizorie la munte

Şugubinar – ar fi echivalentul procurorului criminalist de astăzi, în trecut şugubinarul era cel care investiga faptele de omucidere, tâlhărie sau adulter

A zăcări, zăcăreală - a lâncezi, a lenevi, a trândăvi respectiv lenevire, trândăvire.

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Adrian Foangă
24.01.2019, 11:15:49

Romanii, ca majoritatea oamenilor de rand din lumea asta, folosesc strictul necesar in comunicarea de zi cu zi. Subtilitatile de exprimare reprezinta apanajul omenilor isteti, ca mine.

Modifică Setările