Cum ar suna în regionalisme o avertizare meteo de ninsoare de la ANM
0V-aţi gândit cum ar suna avertizările date de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) dacă instituţia s-ar ajuta de regionalisme în loc de cuvinte folosite în mod uzual?
În comunicarea de zi cu zi românii nu se folosesc de mai mult de 1500, 2000 de cuvinte din fondul principal lexical, în detrimentul altor câteva zeci de mii de care cei mai mulţi dintre noi am uitat sau nici măcar n-am ştiut că există.
Auzim frecvent avertismente date de ANM atunci când fenomene meteo nefavorabile sunt pe cale să se abată asupra unei anumite zone geografice. Comunicatul este construit pe formula: ”Cod portocaliu de ninsori şi viscol ....”, această expresie însemnând că într-o anumită perioadă de timp sunt aşteptate căderi abundente de ninsoare. Formula ”cod portocaliu de ninsori” poate fi înlocuită cu: ”primejdie de ningău” fără să existe vreo greşeală.
Conform DicţionaruluI Explicativ al Limbii Române (DEX)” nigău” înseamnă ninsoare mare, bogată sau chiar luna ninsorilor, decembrie.
Un alt cuvânt folosit frecvent în ultima perioadă pentru a evita o înjurătură, o vulgaritate adresată unui partid politic: ”Uie”, are un sens neştiut de mulţi în limba română. Conform DEX, ”uie” înseamnă uliu, o specie de pasăre răpitoare.
La fel de recent intrat în atenţia opiniei publice sunt cuvintele ”paradi”, ”paradeală” aduse în limbajul curent de fostul procuror DNA, Mircea Negulescu. În discuţiile telefonice care au ajuns în spaţiul public, Negulescu spunea că se ocupă cu ”paraditul la cetăţeni”. Cuvintelel ”a paradi”, respectiv ”paradeală” au origine în limba ţigănească, conform DEX, şi înseamnă ”a degrada”, ”a distruge”, dar cu sensul de ”învechit”, ”uzat”, ”stricat”.
Alte cuvinte ciudate, folosite rar şi doar în anumite zone ale ţării:
Buleftrică, conform DEX înseamnă lumină electrică, bec.
Căpia, căpiată – a înnebuni, nebună
Coţobăni, coţobănire – a se ridica pe ceva pentru a ajunge sus, a se cocoţa, a se trudi, a se opinti
Covăcerie – magazin unde se vând obiecte din metal
Chipirdic- prichindel
Chirieală – cicăleală, dar şi mulţime, droaie, grămadă
Dafie – snoavă, glumă
A dahoi – a se înclina într-o parte, a se lăsa în jos
Duduruz – prostănac, grosolan
A drăpăna, drăpănare – a zgâria, a sfâşia, respecitv zgârietură
A ebruita - a face public, a divulga
Iscusie - talent
Jagardea – om care vorbeşte fără rost, încontinuu, om zăpăcit, aiurit
Paparelă – om prost
Poşidic – mulţime, droaie, grămadă, de regulă folosit pentru a indica ceva mic şi mult, de exemplu poşidic de copii, cu sensul de droaie de copii
Şfarţ - cafea neagră
Siguripsi – a se asigura, a pune la adăpost
Şoină – cană, ceaşcă
Şoldan- pui de iepure, dar este folosit şi pentru a indica un bărbat tânăr, cu sensul de tinerel sau persoană lipsită de experienţă
Şolocat – jaluzea
Sperli, sperlit – a ciufuli, a zbârli respectiv ciufulit, zbârlit
Şparli- a pleca pe nevăzute, a o şterge (cu sensul de a pleca de la faţa locului), dar şi a fura
Ştalău – coteţ, dar şi locuinţă provizorie la munte
Şugubinar – ar fi echivalentul procurorului criminalist de astăzi, în trecut şugubinarul era cel care investiga faptele de omucidere, tâlhărie sau adulter
A zăcări, zăcăreală - a lâncezi, a lenevi, a trândăvi respectiv lenevire, trândăvire.