Cum se obţine gradul de handicap în România. Mecanismul complex, explicat de un director de la asistenţa socială

La nivelul judeţului Prahova, 40.000 de persoane sunt încadrate în grad de handicap, iar 30% dintre acestea beneficiază şi de asistent personal. Prahova se situează în top la nivel naţional, devansată doar de Bucureşti şi Constanţa.

Direcţia Generală de Asistenţă Socială Prahova (DGASPC) anunţă că incidenţa solicitărilor pentru certificate de handicap este în creştere de la un an la altul. Mai mult, se constată că, în rândul copiilor, au apărut diagnostice care nu cu mult timp în urmă se regăseau doar în cazul persoanelor adulte, diabetul fiind una dintre aceste afecţiuni. În acest context, Viorel Călin, directorul DGASPC Prahova explică ce trebuie să facă o persoană pentru a obţine ajutorul social oferit de stat în cazul persoanelor cu handicap şi mai ales unde trebuie să se adreseze pentru a nu bate pe la porţile instituţiilor inutil pentru a afla dacă boala de care suferă este considerată un handicap.

Adevărul: Unde trebuie să se adreseze o persoană care intenţionează să obţină un certificat de încadrare în grad de handicap

Viorel Călin: În primul rând la medicul specialist care tratează afecţiunea respectivă. El trebuie să elibereze un referat, în cazul unui nevăzător de exemplu, un oftalmolog eliberează acest referat. Apoi, există şi în lege şi pe site-ul nostru o listă cu actele care trebuie depuse la dosar. Dar de la medicul specialist se pleacă. Pentru cei care nu au acces la internet, trebuie să ştie că nu toate afecţiunile medicale sunt considerate handicapuri. Trebuie să vedem ce boli se încadrează în handicap şi abia apoi începem să completăm dosarul. Există un Ordin de Ministru, dat în comun de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii, nr. 762 din 2007, în forma actualizată, fiindcă de-a lungul anilor s-a tot modificat, şi acolo sunt prevăzute toate afecţiunile care sunt considerate de legislaţie handicap. Cel mai bine ar fi ca cei care vor să facă acest demers, să studieze acest ordin şi să vadă dacă este cazul sau nu să se prezinte la noi, pentru că ştiţi că orice act sau referat costă. Mulţi oameni au fost puşi în situaţia de a face acest dosar, au fost respinşi de către comisie. Trebuie să te informezi un pic întâi. Este ceva mai dificil asta, pentru că vorbim în multe cazuri despre oameni în vârstă, neputincioşi, care nu au acces la aceste informaţii, dar aici cel mai bine ar fi ca primăria să intervină, pentru că orice primărie are un serviciu public de asistenţă socială. Bun, omul nu ştie, că nu are acces la internet să vadă legislaţia, dar poate asistentul social să verifice. Decât să vină până la noi, să se pună degeaba pe drumuri, mai bine adresează o întrebare la primărie. Din păcate mulţi ascultă mai degrabă de un vecin care îi spune: << du-te acolo!>>, că ştie el că se poate, că s-a dus şi nu ştiu cine, dar poate a fost acum cinci ani când legislaţia era alta.

Odată obţinut acest certificat de încadrare, legea ce prevede? O persoană cu dizabilităţi trebuie să se prezinte la comisie de evaluare periodic, indiferent de gradul de handicap?

În primul rând instituţia Direcţia Generală de Asistenţă socială şi protecţia Copilului este cea care primeşte aceste dosare de la beneficiari. Ele în mod normal ar putea fi depuse şi la primăria din localitatea de domiciliu, asta prevede legea. Dar, ca să uşurăm un pic acest circuit, pentru că din păcate unele primării nu sunt pregătite să primească aceaste dosare, ca să uşurăm munca tuturor, le primim noi direct. Deci noi primim dosarele, le instrumentăm, se face apoi  un raport de evaluare complexă de către o echipă a instituţiei noastre, formată dintr-un medic, un asistent social, un psiholog şi un psihopedagog, şi dosarul, în această formă se înaintează comisiei de evaluare care este cea care decide încardrarea sau nu într-un anumit grad de handicap.

Persoanele care nu se pot deplasa din cauza unor afecţiuni medicale sunt obligate să se prezinte personal în faţa comisiei de evaluare?

Atributul încadrării într-un grad de handicap este al comisiei de evaluare, care nu este în subordinea DGASPC, ci în subordinea Consiliului Judeţean. Dar prin lege, ea este abilitată şi ajutată să funcţineze de către noi. În cazul persoanelor cu dizabilităţi trebuie să separăm un pic lucrurile. Pentru persoanele care sunt nedeplasabile şi prezintă un document în acest sens, eliberat fie de medicul de familie, fie de medicul specialist, există o echipă mobilă de evaluare care se deplasează la domiciliul persoanei. Bineînţeles că există destul de multe persoane, care, deşi sunt nedeplasabile, preferă să vină aici personal. Nu-i cheamă nimeni, vin din proprie iniţiativă. Noi încercăm să evităm lucrul acesta cât de mult se poate. Când vine o persoană care este într-o stare fizică foarte gravă, noi încercăm să fim foarte operativi, dar din păcate nu depinde totul numai de noi. Deci cei nedeplasabili sunt evaluaţi la domiciliu, clar, iar cei care sunt deplasabli trebuie să se prezinte pentru întocmirea acelui raport de evaluare complexă.

Dosarul nu trebuie depus personal, ci şi de o persoană abilitată să depună actele, dar pentru evaluare trebuie să vedem persoana noi.

Echipa mobilă pentru evaluarea persoanelor cu handicap se deplasează la domiciliul bolnavilor în cel mult 60 de zile de la solicitare

Echipa mobilă poate face faţă solicitărilor? Poate că durează prea mult procedura şi oamenii nu mai au răbdare.

Solicitări sunt destul de multe, fiindcă sunt foarte multe persoane bolnave, nedeplasabile, dar noi ne încadrăm în termenul legal, de maximum 60 de zile de la data depunerii dosarului. Noi nu ajungem până la termenul acesta, ne situăm undeva între 30 şi 40 de zile. După aceasta, în 15 zile,  comisia de evaluare trebuie să emită certificatul de încadrare. Deci tot acest circuit durează maximum 45 de zile.

După ce trece de aceste etape, şi o persoană primeşte o încadrare într-un anumit grad de hanidcap, indeminzaţia este calculată de la momentul depunerii dosarului sau din momentul în care a fost încadrată în grad de handicap?

De la momentul emiterii certificatului de handicap. Referitor la valabilitatea certifricatului, legea nu permite decât în anumite situaţii ca o persoană să fie încardrată permanent. Este o problemă, dar asta este legislaţia acum şi comisia lucrează după această lege. Ei decid practic dacă o persoană trebuie să vină la reevaluare la un an sau trebuie să fie încadrată permanent.

Punctual, ce se întâmplă în cazul bolilor care nu mai sunt curabile. De exemplu Alzheimer, autism, sindromul Down

În afecţiunile foarte grave se face încadrarea permanent. Dacă vorbim de exemplu despre Alzheimer, această afecţiune apare după o vârstă şi o persoană, sigur vă spun, dacă vine şi are 85 de ani şi depune un dosar pentru demenţă, sigur primeşte certificat permanent de la bun început.

Au fost cazuri în care beneficiarii au fost chemaţi în fiecare an la evaluare, deşi aveau o afecţiune foarte gravă

Toată lumea respectă legea şi dacă legea spune că trebuie să vină în fiecare an, nu cred că-şi permite cinvea să o încalce. Într-adevăr, oamenilor le vine greu să înţeleagă. Vin mulţi şi spun aşa. De exemplu au un picior amputat. Domnule, nu-mi mai creşte piciorul, expresie pe care toată lumea o foloseşte. Dar din păcate pentru un picior amputat, încadrarea este de maximum handicap accentuat sau grav, fără a beneficia de un asistent personal. Pentru că se consideră că acea persoană, chiar dacă are un picior amputat, se poate deplasa cu ajutorul unui cărucior rulant. Comisia are în vedere şi că se pot agrava lucrurile şi de aceea se acrodă acel termen de revizuiere la un an.

Călin Viorel, directorul DGASPC Prahova   FOTO Diana Frîncu

Ce poate face o persoană care este nemulţumită de rezultatul comisiei. Unde se poate adresa, unde poate contesta primul verdict

Aceste certificate se contestă acum direct la instanţă, nu mai există acea comisie care era la Bucureşti. Începând cu 30 iunie 2017 s-a modificat Legea 448/2006, iar Comisia Superioară de Contestaţii s-a desfiinţat. Acum contestaţia se face direct la instanţă.

  Haideţi să explicăm de ce toată lumea care vi se adresează solicită asistent personal

Pentru că primeşte o indemnizaţie separată pentru plata unui însoţitor care este în valoare de puţin peste o mie de lei.

Deci pe lângă indemnizaţia de handicap, beneficiarul poate primi şi o indemnizaţie de însoţitor, care este mult mai mare

Din punctul meu de vedere, în momentul de faţă, cunatumul acelor indemnizaţii de handicap este destul de mic, cea mai mică este pentru handicap mediu de 39 de lei, pentru handicapul accentuat este de 279 de lei, iar pentru handicapul grav este de 340 de lei. Când vorbim de handicap grav cu asistent personal, persoana care beneficiază de un asistent personal are două variante. Să opteze şi să angajeze pe cineva  primăria de domiciliu sau să beneficieze de banii aceştia pentru însoţitor, iar echivalentul este de un salariu minim pe economie, adică 1065 de lei. De aceea totă lumea trage să obţină aceast drept la un însoţitor.

" Incidenţa cancerelor a luat-o pur şi simplu razna"

Banii aceşti ade unde vin?

Indemnizaţia de handicap este plătită din bugetul de stat, direct de la Guvernul Rmâniei prin Agenţia de Stat de Plăţi şi Inspecţie Socială, în cunatum de sută la sută, iar banii pentru asistentul personal se plăteşte de către primăria de domiciliu.

Câte persoane încadrate în grad de handicap sunt la nivelul judeţului Prahova?

În Prahva sunt aproximativ 40.000 de persoane încadrate cu grad ce handicap, iar pentru handicap grav cu asistent, aproximativ 30 la sută dintre aceştia. Este foarte mult şi am constatat că oamenii sunt foarte bolnavi. Din păcate nu este un trend descendent în ceea ce priveşte solicitările,  în cel mai fericit caz, stangează, dar în general este uşor crescător. Mai mult sunt foarte multe boli care nu sunt considerate de aceste criterii şi handicap, iar oamenii nu înţeleg. Sunt persoane, de exemplu, insulino dependente, care nu pot fi încadrate cu un handicap. Sunt persoane care au insuficienţă respiratorie, care depind sută la sută de un aparat pentru a putea respira, această boală nu este considerată şi handicap, deşi este foarte gravă. Poate că aici ar trebui lucrat puţin.

Deci sunt şi goluri legislative care sunt în defavoarea oamenilor bolnavi

Trebuie să fie un echilibru, atâta vreme cât este permisă încadrarea în grad de handicap pentru afecţiuni mai uşoare, oamenii nu înţeleg de ce la ei, care sunt mai bolnavi, nu se poate. Aici poate că ar trebui umblat la legislaţie.

Care sunt cele sunt cele mai întâlnite afecţiuni pentru care se solicită un ajutor social

Din păcate incidenţa cancerelor a luat-o pur şi simplu razna. Sunt foarte multe persoane bolnave, diagnosticate cu neoplasm, tumori, apoi accidentele vasculare, demenţele cam acestea sunt cele mai frecvente, primele trei, dacă vreţi.

În cazul copiilor, care sunt afecţiunile cel mai des întâlnite pentru care se obţine încadrarea într-un anume grad de handicap?

Aici Comisia pentru Protecţia Copilului este cea care face încardările, din păcate şi aici sunt boli care au apărut la copii, boli pe care le vedeam înainte doar la adulţi. De exemplu, diabetul la nou născut, în judeţul Prahova sunt în jur de o sută şi ceva de astfel de cazuri. Apoi sindromul Down, Autism, leucemii destul de multe din păcate şi fel şi fel de afecţiuni de care nici măcar nu auzisem până nu demult. La fel în număr foarte mare, în cazul copiilor, sunt afecţiunile ortopedice.

Într-un top la nivel naţional, Prahova pe ce nivel se află din punct de vedere al numărului persoanelor cu grad de handicap?

Prahova este un judeţ mare şi cu o populaţie numeroasă. Se află în top 5, depăşit de Bucureşti, Constanţa ...

Cât se plăteşte anual pentru persoanele încadrate în grad de handicap din Prahova

Pentru toate indemnizaţiile de handicap, suma care vine de la bugetul de stat, pentru 2017, este de 154 de milioane de lei pentru 40.000 de persoane încadrate cu grad de handicap.

Spuneaţi că de la 1 ianuarie se vor mări aceste indemnizaţii

Nu s-a stabilit o sumă exactă, dar o să fie un procent din indicele social de referinţă, care este acum  de 500 de lei. Important este că s-a aprobat majorarea şi am primit în acest sens o notă de la Ministerul Muncii. O să vedem în funcţie de acest indice cu cât va creşte indemnizaţia.

Au fost multe scandaluri şi în Prahova, dar şi în alte judeţe legate de faptul că multe persoane au beneficiat de acest ajutor deşi nu aveau acest drept. Au fost medici care au emis documente pentru nevăzători deşi respectivul pacient avea permis de conducere

Dacă ne referim strict la judeţul Prahova, vă spun că nici în momentul de faţă nu s-au încheiat cercetările  care au început în anul 2013. Există un proces continuu, sunt o mulţime de dosare care au fost luate la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel şi, periodic, oamenii sunt chemaţi şi reevaluaţi. Sunt persoane care au dat toţi banii înapoi şi nu au fost deloc sume mici, de ordinul miliardelor în unele situaţii. Puşi în faţa dovezilor care arătau că au încălcat legea, au fost nevoiţi să dea banii înapoi ca să scape de consecinţele penale.

DGASPC poate urmări astfel de cazuri, din momentul întocmirii unui dosar? Chiar dacă are toate actele corecte, puteţi merge pe fir pentru a verifica veridicitatea lor?

Cum am spus încă de la început sunt două filtre, odată dosarul trece pe la acest serviciu de evaluare, ca să vedem dacă este complet, şi la cea mai mică suspiciune, e clar că solicităm noi mai multe acte, chiar dacă îi punem pe oameni într-o postură nu tocmai plăcută. Decât să fie puşi mai târziu în situaţii şi mai neplăcute să dea banii înapoi, mai bine încă de la început facem tot ceea ce trebuie. Şi apoi Comisia, la cea mai mici suspiciune solicită şi mai multe acte, ia legătura şi cu medicii, dar au fost situaţii când s-au sesizat şi alte organe de control. Nu mai vrem să ajungem de unde s-a plecat în anul 2012, iar cei care sunt acum în comisie nu-şi mai permit să dea o interpretare favorabilă a legii, ci respectă strict legea. Dosarele vechi, toate au fost reevaluate sau urmează să fie. Este un proces complex, pentru că sunt câteva mii de dosare. Noi primi adrese de la Parchet periodic, ne trimite lista şi noi reevaluăm. Ne facem datoria şi îi chemăm din nou la comisie.

Ce reacţii au oamenii, ce spun

Unii ştiu despre ce este vorba, pentru că au fost citaţi pentru declaraţii la Parchet, alţii abia la noi află. Scopul nostru este să se recupereze acest prejudiciu care s-a creat bugetului de stat . Suntem şi parte civilă în instanţă, dar o parte din banii încasaţi ilegal se returnează înainte, fiindcă oamenii, dacă îşi recunosc vinovăţia, ca să scape de urmărirea penală, trebuie să dea banii înapoi, astfel că o parte se recuperează înainte să se termine acest proces.

Viorel Călin, absolvent al Universităţii Petrol Gaze Ploieşti, Faculatea de Ştiinţe Economice este directorul DGASPC Prahova din iunie 2014

În perioada 2001 – 2013 a lucrat la Casa Judeţeană de Pensii Prahova

În perioada 2013-2014 a lucrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova